Angajații din firmă vor la stat, că lucrează mai puțin și iau salariu de 2-3 ori mai mare

54

În comparaţia muncii dintre stat şi privat, un antreprenor care a fondat o companie de audit financiar la Cluj, solicită guvernanților reducerea cheltuielilor cu bugetarii și se plânge că statul a distorsionat piața muncii prin salariile mari pe care le oferă în sectorul bugetar, care atrag angajații din firmele private.

În opinia sa, „Noi suntem pentru niște măsuri constructive, dar pentru asta solicităm de fiecare dată să vedem că și de partea cealaltă există un balans de reducere a cheltuielilor bugetare prin eficientizarea costurilor salariale din sectorul bugetar”, a spus antreprenorul Dan Mureșan, marți, într-o conferință a Consiliului Național al IMM-urilor.

În plus, „Avem cu toții o mare problemă și un stres deosebit, pentru că toți angajații din firma mea vor să lucreze la stat, pentru că lucrează numai 20-30% din timp și iau salariu de 2-3  ori mai mare decât le pot eu oferi. Deci aici este o problemă. Gândiți-vă că acest lucru creează o distorsiune pe piață, iar dacă se majorează salariul minim pentru că toate salariile de la buget sunt construite pe indicatorul salariului minim vor crește automat salariile bugetare. Deci noi intrăm într-o spirală continuă a creșterii salariilor bugetarilor. Trebuie regândită eficiența instituțiilor statului în a-și plăti salariații, să nu fie plocoane politice”, a mai spus Mureșan.

În acest context, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) cere Guvernului să majoreze, din anul 2023, salariul minim pe economie de la 2.550 de lei brut la 3.000 de lei brut, dar cu scutirile de taxe aplicate lucrătorilor din construcţii şi sectorul agro-alimentar, în prezent.

În opinia CNIPMMR, aceasta consideră că directiva europeană privind salariul minim în UE, care urmează să fie adoptată anul acesta de legislatorii europeni, nu mai impune României și altor state membre să majoreze salariul minim la nivelul a 50% din salariul mediu pe țară.

Astfel, Salariul minim nu va avea aceeași valoare în toate statele UE și nu este obligatoriu ca salariul minim să fie un anumit procent din salariul mediu brut. Când au început discuțiile exista această abordare, ca salariul minim să fie cel puțin 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median. În acest moment nu se mai regăsește această obligativitate în directivă. Directiva urmează să fie adoptată în 2022 și va avea o perioadă de transpunere de 2 ani” – a explicat Florin Jianu, președintele CNIPMMR.

Clarificarea cadrului fiscal PFA și alte măsuri dorite de patronii membri ai CNIPMMR sunt:

  1. Majorarea plafonului de neplatitor de TVA de la 300.000 lei la 750.000- 1.000.000 lei, deoarece ar simplifica foarte mult activitatea econonomica a micilor intreprinzatori, reduce birocratia si timpul efectiv de activitate al angajatilor ANAF, nu reprezinta un risc fiscal ridicat aceasta „patura” de IMM- isti si deoarece gradul de conformare fiscala de plata, impozitul pe microintreprinderi a crescut in ultimii ani in comparativ cu plata impozitului pe profit.
  2. Pastrarea actualului sistem de impozit pe veniturile microintreprinderilor la acelasi plafon de 1.000.000 euro cifra de afaceri anuala deoarece pentru contribuabili este un sistem simplu, clar si  neinterpretabil si fara stres fiscal, modul de determinare a valorii acestui impozit in conditiile de criza in care costurile cresc zi de zi acest impozit ramane constant la nivelul cifrei de afaceri. Conform calculelor prezentate de CNIPMMR, o scădere a pragului cifrei de afaceri de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderii la 500.000 euro ar face să treacă la impozit pe profit aproximatov 12.000 de firme.
  3. Extinderea activitatilor supuse normelor de venit pentru a facilita crearea de afaceri mici locale ce sunt necesare in perioadele de criza (reparatii si prestatii de servicii catre populatie), comert minimal etc.
  4. Sustinerea din partea Ministerul Finantelor Publice a unor proceduri simplificate de finantare a acestor activitati si domenii nonprofit de catre mediul de afaceri. Implementarea unor facilitati fiscal simplificate (usor de aplicat) pentru orice fel de investitii facute la nivelul firmelor si pentru sustinerea de catre mediul privat a activitatilor sociale, culturale, educationale, sportive si de cercetare, chiar daca nu sunt direct “legate” de aceste firme.
  5. Stabilirea unui cadru legal fiscal clar pentru PFA-uri astfel incat sa nu existe riscul reinterpretarii si retratarii activitatii acestora ca activitati dependente (salariale).
  6. Situatiile financiare ale firmelor private sa nu mai fie publice ( pe site-ul de la ANAF). Publicitatea obligatorie lor sa fie valabila doar pentru firmele/institutiile publice, cu actionariat public si cele tranzactionate iar pentru restul sa fie optionale. Publicarea la liber a datelor firmelor private aduce mari deservicii firmelor. Majoritatea angajatilor vad datele si speculeaza acest lucru. Totodata clientii, concurentii urmaresc datele, care in mod normal acestea sunt trasmise la Ministerul de Finante doar pentru uzul fiscului.
  7. Simplificarea procedurilor de inventariere a patrimoniului la firmele cu cifra afaceri intre 500.000 euro-1 mil euro. Eliminarea procedurilor obligatorii de inventariere la firmele cu cifra de afaceri de pana la 500.000 euro (pentru aceste firme procedurile sa fie voluntare). Aceste masuri ar conduce la o reducere a costurilor pentru firme cu aceste procedure, care in prezent la cele mai multe firme fie se realizeaza doar scriptic fie nu se realizeaza deloc.
  8. Scutire pentru impozitul pe profit pentru activitățile productive si reinvestirea profitului cu condiția mentinerii activitatii inca 5 ani, indiferent dacă se menține acelasi cod Caen.

 

Sursa: Hotnews.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata