Ministerul Investitiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a prezentat joi o nota interna catre Guvern privind stadiul Planului Național de Redresare și Rezilienta (PNRR), document care releva un deficit major de executie. „La acest moment, un numar de 38 de tinte și jaloane aferente reformelor sunt neindeplinite și au asociata o penalizare potentiala totala de peste 15 miliarde de euro, suma care depaseste valoarea ramasa de incasat la nivelul intregului PNRR”, a avertizat joi ministrul interimar al fondurilor UE, Dragos Pislaru.

Structura deficitului de implementare și impactul macro-financiar

Până în prezent, statul roman a depus patru cereri de plata, incasand fonduri totale de 10,72 miliarde euro (ceea ce reprezinta 50,08% din totalul alocat). Aceasta suma inglobeaza prefinantarea (inclusiv componenta pentru REPowerEU) și contravaloarea primelor trei cereri de plata. Iar analiza detaliata a restantelor arata ca, din cele 45 de tinte și jaloane aferente reformelor ramase de implementat, doar 7 sunt considerate indeplinite la nivelul MIPE și al Comitetului Interministerial de Coordonare.

Cele 38 de jaloane aflate în curs de indeplinire sunt segmentate pe criterii de risc sistemic. Mai exact, 14 dintre acestea sunt catalogate drept reforme cu impact mare, generand un risc financiar de peste 7,5 miliarde de euro în caz de esec, în timp ce restul de 24 nu au un impact semnificativ, dar cumuleaza penalizari potentiale de aproximativ 7,3 miliarde de euro.

Cum se reflecta acest blocaj legislativ în planificarea bugetara pe care o monitorizati pentru afacerile dvs.?

Din cele 14 reforme critice, 11 necesita initiative legislative complexe, dintre care 9 acte normative la nivel de lege se afla în diverse stadii de negociere politică sau tehnica. Acestea variaza de la legea consolidata privind integritatea și desemnarea zonelor de accelerare pentru investitii în energie regenerabila (discutate deja cu executivul de la Bruxelles), până la reforma ANAF. Aceasta din urma vizeaza introducerea unei structuri de stimulare cu malus/bonus pentru functionarii ANAF în legatura directa cu performanta indicatorilor-cheie, proiect pentru care se asteapta opinia Comisiei Europene. Alte dosare grele, precum legea salarizarii unitare, Legea apelor și Decarbonizarea, fac în prezent obiectul renegocierii.

Solutii de avarie și restructurarea companiilor de stat

Pe palierul jaloanelor fara impact semnificativ, guvernul interimar condus de Ilie Bolojan are parghiile administrative pentru a aproba două Hotarari de Guvern (HG) esentiale, evitand astfel o penalizare cumulata de peste 334 de milioane de euro. Prima vizeaza instituirea unui sistem permanent de elaborare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a politicii CDI (Cercetare, Dezvoltare Inovare), avand atasata o penalizare posibila de aproape 257 milioane de euro.

Cea de-a două măsură presupune restructurarea a trei companii de stat (Telecomunicatii CFR, Filaret SA și Electrocentrale Grup), cu un risc de peste 71 milioane de euro.

Însă procesul a suferit intarzieri masive. Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat contextul: „pe acest jalon 443, privind restructurarea celor 3 companii, nu s-a facut nimic din anul 2021”.

Pentru a gestiona acest risc, oficialii au conturat un plan B de calibru greu pe piață de capital (listari care ar influenta direct lichiditatea și capitalizarea de piață la BVB). „Și atunci, când am preluat mandatul și mi-am dat seama ca riscam sa nu ducem la indeplinire acest jalon am facut o analiza exploratorie pe toate variantele posibile care sa ne aduca la indeplinirea lui. Am identificat niste companii la care lucram deja sa le restructuram, dar mi-am zis ca, în situația în care timpul foarte scurt nu ne permite sa ne incadram intr-un calendar de restructurare, ar trebui sa ne uitam și la alte solutii de rezerva. Cele două companii (n.r, Hidroelectrica și Romgaz) la care am propus o listare accelerata erau o propunere de rezerva.”, a mai declarat Oana Gheorghiu.

Intr-un document oficial privind stadiul acestui jalon, obtinut pe baza datelor furnizate de Hotnews, se precizeaza ca executivul a propus finalizarea restructurarii pentru luna august 2026. „Au fost propuse inclusiv calendare cu activitati punctuale. De verificat necesitatea asumarii prin HG. COM (n.a Comisia Europeana) a furnizat un feedback, iar România urmeaza sa raspunda clarificarilor. Reforma se afla în grafic față de calendarul propus.”, noteaza raportul MIPE.

Calendarul legislativ și riscurile executiei

Numai ca fereastra de oportunitate pentru adoptarea legislatiei se ingusteaza rapid. Calendarul asumat de Guvern prevede termene stricte pentru transmiterea actelor normative catre Parlament. Proiectele care detin deja opinia favorabila a Comisiei Europene vor fi depuse până la data de 15.05.2026. Cele aflate în asteptarea opiniei europene au termen pe 22.05.2026, în timp ce documentele supuse renegocierii trebuie depuse până la data de 31.05.2026.

Dincolo de cele 14 reforme majore, ministerele de linie trebuie sa gestioneze implementarea celorlalte 24 de jaloane, care nu cer legi noi, ci finalizarea unor achizitii de echipamente și obiective de investitii.

Situatia rămâne tensionata la nivelul aparatului administrativ. „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi, fiind inregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Aceasta situatie genereaza riscuri semnificative respectarea termenelor asumate prin PNRR. aici atragem atentia asupra penalitatilor substantiale aplicabile în cazul neindeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerarii masurilor și a unei implicari sporite din partea coordonatorilor responsabili.”, a concluzionat ministrul Dragos Pislaru.

MIPE și Comitetul Interministerial de Coordonare monitorizeaza progresul raportand bilunar, în ziua de luni, stadiul masurilor intreprinse.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BVB Hidroelectrica MIPE PNRR Romgaz