Statul vrea să vândă noi pachete din Hidroelectrica și Romgaz pentru 8 miliarde lei

Un plan de a lista parțial 22 de companii de stat la Bursa de Valori București a fost înaintat Guvernului, o operațiune care ar putea aduce la buget venituri de 3 până la 8 miliarde de lei chiar din acest an. Documentul, datat martie 2026, a fost transmis de cabinetul vicepremierului Oana-Clara Gheorghiu și identifică trei tranzacții majore ca fiind prioritare. Este vorba despre oferte secundare pentru Hidroelectrica și Romgaz, dar și o ofertă publică inițială (IPO) pentru CEC Bank.

Giganții energetici, primii pe listă

Hidroelectrica și Romgaz sunt primele vizate pentru oferte secundare de acțiuni. Propunerea vizează vânzarea unui pachet de 5-10% din acțiunile Hidroelectrica, operațiune estimată la 3,1-6,2 miliarde de lei, și a unui pachet similar de 5-7% din Romgaz, care ar putea aduce între 2,2 și 3,1 miliarde de lei. miza financiară este uriașă. „La capitalizările bursiere din martie 2026, primele trei tranzacţii prioritare pot genera venituri orientative la bugetul de stat în ordine de mărime de 3-8 miliarde de lei”, se arată în document.

Numai ca autorii raportului țin să tempereze entuziasmul. Ei precizează clar că „aceste estimări sunt calculate la preturile curente de piaţă, nu constituie angajamente şi depind de condiţiile de piaţă la momentul execuţiei”.

CEC Bank, candidatul surpriză pentru IPO

Dincolo de giganții energetici, un nume se distinge ca fiind cel mai bun candidat pentru o ofertă publică inițială: CEC Bank. V-ați fi gândit la asta? Ei bine, raportul are argumente solide. Se menționează că banca „este deja emitent la BVB prin 2 emisiuni de obligaţiuni (582 mil. euro) – familiarizată cu statutul de emitent” și, în plus, „prospectul de IPO se pregăteşte mai rapid”.

Verdictul este tranșant și nu lasă loc de interpretări: „RECOMANDAT – Cel mai solid candidat de IPO din portofoliul public”.

Ce alte companii sunt vizate

Lista nu se oprește aici. Printre cele 22 de companii analizate se numără nume grele precum Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (evaluată la 5,5 miliarde lei), Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (1,45 miliarde lei) și Societatea Naţională a Sării – Salrom (616,5 milioane lei). Pe listă mai apar Loteria Română (599 milioane lei), Imprimeria Naţională (672,8 milioane lei) și Cuprumim – Zacământul Roşia Poieni (734 milioane lei).

E drept că documentul subliniază că este „o analiză exploratorie bazată pe date publice” și că „nu conţine evaluări de piaţă independente şi nu substituie studiile pe care le recomandă”. Evaluările, se mai specifică, „provin din surse publice – AMEPIP şi BVB – şi nu au fost verificate independent”.

Companii pe muchie de cuțit

Dar nu toate companiile stau la fel de bine. Raportul trage un semnal de alarmă serios privind un „cost anual al inacţiunii” de aproximativ 4,2 miliarde de lei, reprezentând datorii bugetare cumulate. Cei mai mari datornici sunt CFR Marfă (1,26 miliarde lei) și SNCFR RA (1,78 miliarde lei), urmați de Romgaz (556 milioane lei) și CFR ILRU (213 milioane lei). Pierderile agregate ale celor 22 de companii se ridică la circa 1,12 miliarde de lei.

Situația este critică pentru unii.

În categoria „Decizii ireversibile – trebuie în 2026” se află TAROM, despre care se spune că „după 31.12.2026, nicio bancă nu va mai avea stat posibil pentru minimun 10 ani”. Și mai grav, pentru CFR Marfă termenul este mult mai strâns: „cerere faliment: 31 mai 2026”. Alte opt companii, printre care Petrotrans și CFR ILRU, sunt identificate ca fiind în „ieşire ordonată” din portofoliu, unele fiind deja în diverse stadii de faliment.

Cadrul legal și presiunea timpului

Întreaga strategie se bazează pe un cadru legal precis. Nota de informare transmisă Guvernului pe 15 aprilie 2026 menționează că „temeiul legal se sprijină pe trei piloni”: un memorandum din decembrie 2025, Legea nr. 48/2025 și, poate cel mai important, Jalonul 443 din PNRR. Acesta din urmă „stabileşte termenul de 31 august 2026 pentru stat cu parcurs reversibil demonstrabil faţă de Comisia Europeană”.

Iar presiunea timpului este evidentă. Documentul avertizează că „nota nu conţine recomandări de fond proprii faţă de documentele anexate”. Rolul său, se pare, este pur informativ și de avertizare, având menirea „de a semnala pentru membrii Guvernului conţinutul esenţial al celor două rapoarte, de a evidenţia constrângerile de timp cu caracter ireversibil şi de a preciza ce decizii sunt solicitate Guvernului”.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Programul Oxygen a ajuns în percheziții. Contractele furnizorului cu statul depășesc 35 de milioane de euroDolce SportGloria Bistrița - FCSB începe joi, 29 octombrie 2026, la 21.30. Un egal duce FCSB pe primul locGetPonyMercedes GLC electric a mers 631 km într-un test din 2026, peste Audi Q6 și Porsche MacanBravonetElke Sommer din „Pantera Roz” a murit la 85 de ani, la trei luni după soțul eiLylaCum merg accesoriile de toamnă cu hainele pe care le ai deja. Ce verifici înainte să cumperi o piesă nouăRevista IoanaFamiliile care primesc alocațiile copiilor pe card ar putea avea banii vineri, 6 noiembrie 2026