Alfred Kamer: Ritmul de creștere economică încetinește iar inflația nu dă semne de scădere

44

În Europa, pe măsură ce războiul declanșat de Rusia în Ucraina afectează economiile, ritmul de creștere economică încetinește pe tot continentul, iar inflația nu dă semne de scădere, se arată într-un material al lui Alfred Kamer, directorul diviziei europene a FMI, preluat de jurnaliştii greci de la Kathimerini.

Concret, economiile avansate ale Europei vor crește cu doar 0,6% în 2023, în timp ce economiile emergente (excluzând Turcia și țările aflate în conflict, Belarus, Rusia, Ucraina) vor crește cu 1,7%, potrivit celui mai recent raport al FMI cu privire la perspectivele economiei globale.

FMI: Croația, Polonia și România vor trece printr-o recesiune tehnică

În timpul iernii, mai mult de jumătate dintre țările din zona euro vor înregistra o recesiune tehnică, cu cel puțin două trimestre consecutive de contracție a producției. În aceste țări, producția va scădea în medie cu aproximativ 1,5% de la nivelul maxim. Croația, Polonia și România vor trece, de asemenea, printr-o recesiune tehnică, cu o scădere medie a producției de peste 3%.

În plus se estimează că anul viitor, producția și veniturile Europei vor fi cu aproape jumătate de trilion de euro mai mici decât ceea ce prognozase FMI înainte de războiul din Ucraina. Și, deși se estimează că inflația va scădea anul viitor, aceasta va fi în continuare cu mult peste ținta BCE, situându-se pentru economiile europene avansate și emergente la aproximativ 6% și, respectiv, 12%.

Scenariile FMI arată că întreruperea completă a livrărilor de gaz natural rusesc către Europa, combinată cu temperaturi scăzute pe timpul iernii, ar duce la penurie și la distribuția raționalizată a gazelor naturale, precum și la scăderi ale PIB-ului cu până la 3% în unele țări din Europa Centrală și de Est. Mai mult, ar putea duce la o nouă perioadă de inflație ridicată pe tot continentul.

Chiar și fără noi perturbări ale aprovizionării cu energie, inflația ar putea rămâne mai ridicată pentru o lungă perioadă de timp. Cea mai mare parte a exploziei ratei inflației de până acum a fost determinată de prețurile ridicate ale mărfurilor – în principal energie, dar și alimente, în special în Balcanii de Vest, potrivit Kathimerini.gr.

Pandemia și războiul s-ar putea să fi schimbat fundamental evoluția inflației

În Europa, deși aceste prețuri ar mai putea rămâne ridicate, o perioadă de timp, există totuși speranța că nu vor mai crește și, astfel, vor contribui la o scădere constantă a inflației pe tot parcursul anului 2023. Cu toate acestea, cea mai recentă estimare a FMI arată că pandemia și războiul declanșat de Rusia în Ucraina s-ar putea să fi schimbat fundamental evoluția inflației, iar creșterea fluxurilor de bani și deficitul de forță de muncă au contribuit în mare măsură la recenta creștere a ratei inflației.

Acest lucru indică faptul că este posibil să existe mai puțină relaxare economică și, prin urmare, mai multe presiuni inflaționiste subsecvente decât se apreciază de obicei în întreaga Europa.

În acest sens, factorii europeni responsabili cu trasarea politicilor se confruntă cu alegeri dificile, deoarece au de înfruntat o combinație toxică de creștere economică slabă și inflație ridicată care s-ar putea agrava. Pe scurt, ar trebui să urmeze politici macroeconomice mai stricte pentru a reduce inflația, ajutând în același timp gospodăriile vulnerabile și companiile viabile să facă față crizei energetice.

În contextul socio-financiar, chiar și în aceste vremuri extrem de incerte, demnitarii ar trebui să fie gata să ajusteze politicile spre oricare dintre direcții, ca răspuns la modul în care evoluează situația. În acest moment, băncile centrale ar trebui să continue să majoreze ratele dobânzilor.

În final, economiile avansate, inclusiv zona euro, vor avea probabil nevoie de o politică monetară strictă în 2023, cu excepția cazului în care activitatea economică și situația ocupării forței de muncă se înrăutățesc mai mult decât se preconizează, reducând substanțial perspectivele inflației pe termen mediu.


Urmăriți FINANCIARUL.RO și pe Google News


Sursa: Capital.ro