Începând cu 9 iulie 2009, instanțele din România au restricționat programul de lucru la doar trei ore pe zi. În contextul crizei economice, guvernul de la București caută soluții disperate pentru a reduce cheltuielile publice, iar peste 6.000 de judecători au intrat în grevă pentru a protesta împotriva reducerii cu 50% a salariilor lor, conform publicației franceze Le Monde.
“Ministerul Justiției ne tratează ca pe niște sclavi într-o plantație”, afirmă Viorica Costiniu, membră a comitetului director al Asociației Magistratilor Români (AMR).
“Este acceptabil ca un judecător să primească un salariu similar cu cel al unui șofer de tramvai? Suntem împinși să demisionăm la nivel național.” Guvernul nu pare dispus să facă concesii.
Finanțele publice sunt într-o situație critică. “Judecătorii par să nu fi realizat gravitatea crizei economice”, a declarat ministrul justiției Cătălin Predoiu.
În martie, România a obținut un împrumut semnificativ de 20 miliarde euro, dintre care 13 miliarde provin din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), iar restul din Uniunea Europeană (5 miliarde), Banca Mondială (1 miliard) și alți donatori precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
O primă tranșă de 5 miliarde euro a fost deja utilizată. Statul român se pregătește acum pentru o nouă tranșă de 2 miliarde euro ce este planificată pentru luna septembrie.
Premierul Emil Boc solicitase aprobarea FMI și Comisiei Europene pentru creșterea deficitului bugetar previzionat la 4,6% în acest an, având ca scop investițiile în infrastructură și stimularea economiei locale prin crearea locurilor de muncă.
FMI nu s-a grãbit sã ofere un răspuns favorabil acestei cereri; următoarea misiune de evaluare este programată pentru august 2009.
La întâlnirea din Bruxelles din data de 7 iulie, miniștrii finanțelor din UE au inițiat o procedură care oferã României o perioadã suplimentară de doi ani pentru reducerea deficitului bugetar sub limita impusã de UE – respectiv sub pragul de 3%.
Deficitul României atingea deja valoarea alarmantã de 2,7% în primele șase luni ale anului curent și perspectivele nu arată deloc promițător.
“Autoritățile române vor desfățura acțiuni diplomatice active pentru susținerea proiectelor economice esenţiale precum investițiile în infrastructură,” declara Cristian Diaconescu, ministru al afacerilor externe.
Sectorul public resimte puternic lipsa fondurilor disponibile. De când România s-a alaturat Uniunii Europene în anul 2007, salariile magistraților au fost dublate cu scopuri anticorupție menite să îmbunătățească sistemele judiciare afectate anterior.
Criza economicǎ forțeazǎ autoritǎtile sǎ revinǎ asupra acestor progrese anterioare ceea ce riscă sǎ stagneze reformele necesare sistemului judiciar.
Raporturile Comisiei Europene despre reforma justiției care urmează să fie publicate pe data de 22 iunie se preconizează că vor conține critici severe.
Profesorii sunt afectați chiar mai grav decât magistrații; salariile lor medii se apropie periculos spre suma derizorie e aproximativ300 euro lunar.
Majorările salariale votate cu entuziasm la sfârșitul lui decembrie anul trecut au fost suspendate fără nicio compensație previzionată anul acesta.
Polițiștii care protestaserà anterior cerând majorări salariale amenință acum că vor intra și ei în grevӑ.
Guvernarea coaliției formatӑ între Partidului Democrat-Liberal si social-democrați se aflӑ într-o situaţie delicatӑ şi are puține opţiuni viabile fără creşterea deficitului…
O alegere ce nu este agreatӑ nici măcar la Bruxelles sau FMI.
