În restrângerea exporturilor energetice ruseşti, toate sectoarele ar putea fi afectate de această măsură, de la scutece la medicamente

Foto: alamy.it
30

Presa internațională avertizează cu privire la restrân­gerea dramatică a exporturilor de e­nergie rusească către Europa și efectele acesteia. În avertismentul lor, toate sectoarele ar putea fi afectate de această măsură, de la scutece la medicamente.

Așadar, o închidere a fabricii BASF din Ludwigshafen, Germania, ar avea un impact de mare amploare asupra tuturor sectoarelor, de la scutece la medicamente. Complexul industrial este atât de vast încât compania are propria re­ţea de autobuze pentru a transporta angajaţii de la poartă la locul de muncă.

Totuși, această interconectivitate ingenioasă este ameninţată, în contextul restrângerii dramatice exporturilor de e­nergie rusească către Europa, scrie The Guardian.

Există un punct în care o scădere a aprovizionării cu gaze ar duce la o închidere totală a complexului

În prezent, fabrica din sud-vestul Germa­niei depinde de gaze ca materie pri­mă şi sursă de energie, consumând aproximativ cât întreaga Elveţie a­nual. Dacă statul german ar fi obligat să raţionalizeze gazele pentru uz industrial în această iarnă, BASF spune că îşi poate reduce consumul într-o anumită măsură.

Însă sursa menționează că există un punct în care o scădere a aprovizionării cu gaze ar duce la o închidere totală a acestuia, din moment ce complexul din Ludwigshafen este un lanţ valoric interconectat.

Actual, există optimism că raţionaliza­rea poate fi evitată în Germania în acest an, însă chiar şi în acest caz, preţurile ridicate ale gazelor ar putea forţa companii ca BASF să-şi închidă producţia. Iar în cazul BASF nu este clar dacă producţia poate fi restartată mai apoi.

Se estimează că consecinţele unei eventuale în­chi­deri a complexului din Ludwigshafen ar fi dramatice, nu numai pentru eco­nomia germană, ci pentru întregul continent. Consuma­torii asociază încă iniţialele BASF cu casetele audio şi video, însă compania şi-a vândut această divizie la mijlocul anilor ’90, iar acum vânzările sale sunt în prin­cipal business-to-busi­ness, produsele sale sunt mai puţin vizibile, dar în acelaşi timp mai indis­pensabile.

Concret, produsele chimice fabricate de companie sunt folosite în producţia a orice, de la pastă de dinţi la vitamine şi de la produse de izolare a clădirilor, la scutece. Compania este unul dintre cei mai mari producători de ibupro­fen, iar cel mai mare client industrial al său este industria auto.

În plus, la Ludwigshafen se produce şi AdBlue, un lichid folosit pentru re­du­cerea poluării aerului de către mo­toarele diesel. O posibilă penurie ar putea opri din circulaţie camioanele la nivelul întregii Europe.

Industria chimică este aşteptată să fie exceptată de la posibile raţiona­li­zări. Întrebarea este însă cât de corect este ca guvernul să ajute BASF să iasă dintr-o situaţie la a cărei creare aceasta contribuit şi de pe urma căreia continuă să profite.

Aşadar, legăturile BASF cu gigantul rus Gazprom datează din momentul reunificării germane în 1990, când aceasta a încercat să spargă monopolul propriului trader al Germaniei, Ruhrgas. Prin intermediul subsidiarei sale Wintershall, aceasta a co-finanţat construcţia Nord Stream 1 şi Nord Stream 2. Iar colaborarea cu Gazprom a continuat în pofida agresiunii Rusiei.

Pe termen lung, rolul jucat de BASF în crearea actualei crize energetice ar putea să nu fie trecut cu vederea atât de uşor.

Sursa: Capital.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata