Companii

1 miliard de euro pentru 850 MW în România. Helleniq Energy urcă piața locală pe locul doi după Grecia

1 miliard de euro pentru 850 MW în România. Helleniq Energy urcă piața locală pe locul doi după Grecia

Helleniq Energy va investi până în 2030 un miliard de euro în proiecte de energie verde din România, cu o țintă de 850 MW instalați, iar grupul elen plasează astfel piața locală pe locul al doilea în strategia sa de regenerabile, după Grecia. Pentru piața românească, miza nu este doar volumul capitalului, ci apariția unei surse suplimentare de energie contractabilă pentru mari consumatori industriali și comerciali, într-un moment în care inflația anuală a ajuns la 10,9% în mai 2026, alimentată inclusiv de scumpirea energiei și carburanților.

Concret, ținta de 850 MW din România echivalează cu peste jumătate din obiectivul de 1,5 GW pe care grupul vrea să îl atingă la nivel total în următorii doi ani și cu 42,5% din pragul de 2 GW stabilit pentru 2030. Saltul este abrupt și față de baza de plecare: în 2021, Helleniq Energy avea doar 26 MW instalați în regenerabile, iar după cinci ani a ajuns la 564 MW operaționali, adică de peste 21 de ori mai mult.

Pentru companiile care cumpără energie, semnalul relevant este că modelul de creștere nu se bazează exclusiv pe vânzarea în piața spot, unde volatilitatea poate eroda randamentele. Primul client de referință din România este Ahold Delhaize, care a contractat printr-un PPA virtual peste 50% din producția unui parc eolian de 96 MW din județul Galați. Un astfel de contract oferă vizibilitate mai bună asupra costului energiei decât achiziția integrală din piața curentă, mai ales pentru consumatorii cu profil mare și continuu.

George Alexopoulos, director general adjunct al Helleniq Energy, a explicat la București că România a fost aleasă pentru dimensiunea și traiectoria pieței.

„Am văzut o piață mare, de departe cea mai mare din regiune. Am văzut o piață cu potențial semnificativ de creștere și cu o atitudine pozitivă față de regenerabile. Am văzut un traseu de dezvoltare previzibil.”

România contează deja în pipeline-ul grupului mai mult decât arată capacitatea aflată acum în exploatare. Portofoliul total local depășește 850 MW, incluzând proiecte în diferite stadii de dezvoltare, ceea ce înseamnă că ținta anunțată până în 2030 este practic susținută de proiecte deja identificate. Nu a fost anunțat încă unde sunt localizate celelalte două proiecte fotovoltaice, cu o capacitate cumulată de 153 MW, care ar urma să intre în operare în cursul anului.

Primii 300 MW din România se conturează într-un an, cu PPA-uri ca mecanism de protecție a veniturilor

Grupul a pus deja în funcțiune primele două parcuri fotovoltaice din sudul României, cu o capacitate totală de 58 MW. Ele fac parte dintr-un acord semnat în 2023 cu Metlen pentru construcția și achiziția a patru parcuri însumând 211 MW. Dacă celelalte două proiecte de 153 MW intră în operare în cursul acestui an, Helleniq Energy va ajunge la 200 MW fotovoltaici instalați în România până la sfârșitul anului.

Iar adăugarea parcului eolian de 96 MW din județul Galați ridică nivelul la circa 300 MW în aproximativ un an. Față de cei 58 MW deja operaționali în sudul României, acest prag ar însemna de peste cinci ori mai multă capacitate instalată locală într-un interval scurt, ceea ce schimbă scara la care grupul poate intra în relații comerciale cu mari consumatori.

Potrivit ZF, proiectul eolian din județul Galați are deja fundațiile turnate, recepția turbinelor este în curs, iar prima producție comercială este estimată pentru vara lui 2027. Acesta este și primul activ pentru care Helleniq Energy a validat în România formula PPA-ului virtual cu un client ancoră.

George Alexopoulos, director general adjunct al Helleniq Energy, a descris mecanismul contractual folosit pentru activul din județul Galați.

„Construim un proiect eolian de 96 MW, din care peste 50% din producție este angajată printr-un PPA cu Delhaize. Efectiv, este ca și cum Delhaize cumpără direct din activ, deși fizic toată lumea injectează în rețea și toată lumea cumpără din rețea.”

Pentru investitori, acesta este un detaliu critic. Veniturile bazate parțial pe PPA reduc dependența de prețul spot și fac mai bancabilă structura de project finance, exact într-un segment unde intensitatea capitalului este foarte ridicată. Numai că grupul recunoaște implicit și constrângerea principală a pieței: randamentele nu sunt excepționale, iar selecția proiectelor trebuie făcută strict prin prisma raportului risc-randament.

Același executiv a detaliat profilul financiar al acestor investiții.

„Proiectele de regenerabile au tipic randamente de o singură cifră – high single digits, dacă proiectul este bine structurat. Dacă adaugi project finance, poți obține randamente ale capitalului propriu în zona low double digits. Acestea sunt randamentele pieței. Trebuie să ajustezi randamentul la risc ca să poți compara. Urmăm o abordare de portofoliu diversificat, ceea ce înseamnă că pe anumite componente ale portofoliului putem accepta randamente mai mici.”

Această abordare contează pentru companiile românești care caută contracte bilaterale pe termen lung. Un dezvoltator care își securizează fluxurile prin PPA și își diversifică producția între eolian și fotovoltaic poate oferi un profil de preț mai stabil decât un actor dependent integral de piața zilei următoare. Efectul asupra prețurilor finale pentru consumatorii industriali nu a fost cuantificat, dar direcția economică este clară: mai multă ofertă contractabilă și mai multe opțiuni de hedging pe termen mediu.

Helleniq Energy reduce dependența de hidrocarburi și investește în stocare

Strategia din România face parte dintr-o repoziționare mai largă a grupului, care încearcă să reducă dependența de hidrocarburi și să folosească numerarul generat de businessul tradițional pentru active cu profil de cash flow pe termen lung. EBITDA ajustat al Helleniq Energy în primul trimestru din 2026 a fost de 293 milioane euro, în creștere cu 63% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce oferă spațiu de finanțare pentru capex-ul din regenerabile.

Dar compania nu mizează exclusiv pe expansiunea din producție. Are în derulare 250 MW de proiecte în Grecia și 123 MW de proiecte hibride în Bulgaria, iar pe partea de flexibilitate dezvoltă două proiecte proprii de stocare: unul de 100 MW/200 MWh, aproape finalizat în zona Thessaloniki, și un al doilea de 50 MW/200 MWh, programat să fie operațional până la sfârșitul anului. Între cele două proiecte, prețul bateriilor a scăzut cu cel puțin 20%, detaliu care poate îmbunătăți randamentele viitoare ale activelor cu stocare.

Pe segmentul comercial, prioritatea declarată în România rămâne zona industrială și corporate, nu retailul rezidențial. George Alexopoulos, director general adjunct al Helleniq Energy, a spus explicit: „România are o bază industrială serioasă – ciment, metale feroase, chimie, rafinare. Vedem un mix bun de potențiali clienți. Ne concentrăm pe gestionarea energiei noastre la nivel regional și pe clienți industriali și comerciali mari. Retailul? Vom vedea.” Un calendar pentru intrarea pe retail nu a fost anunțat.

Până la vara lui 2027, reperul de urmărit pentru piața locală rămâne parcul eolian de 96 MW din județul Galați, primul activ al grupului din România cu producție deja angajată în proporție de peste 50% printr-un PPA virtual cu Ahold Delhaize.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Ahold Delhaize George Alexopoulos Helleniq Energy Metlen Thessaloniki