Fiscalitatea intragrup intră într-o altă fază: ANAF a publicat două Ordine care schimbă logica dosarului prețurilor de transfer. Din 2026, marii contribuabili nu vor mai pregăti documentația doar la debutul unei inspecții, ci o vor trata ca pe o raportare anuală, electronică, cu miză directă în profitabilitate și în expunerea la ajustări fiscale.
Din 2026, dosarul prețurilor de transfer trebuie întocmit anual și depus electronic prin Spațiul Privat Virtual, într-un termen specific. Analiza nu mai rămâne la nivel agregat: fiecare tranzacție cu fiecare persoană afiliată care depășește noile praguri va cere o analiză distinctă, susținută de studii de comparabilitate mai detaliate și livrată într-un format standardizat.
Pentru marile companii, schimbarea înseamnă mai mult decât birocrație. Ea impune echipelor fiscale și financiare să producă mai devreme date curate, politici intragrup coerente și justificări economice care să reziste unei verificări anuale. Acolo unde documentația nu este aliniată, impactul nu se oprește la costul de conformare, ci poate coborî direct în EBITDA prin impozite suplimentare, dobânzi și penalități.
Există și o mutare mai puțin vizibilă, dar cu valoare strategică. Noile reguli pentru acordurile de preț în avans, actualizate prin Ordinul ANAF, permit obținerea de certitudine fiscală și pentru tranzacții deja implementate, prin mecanismul de roll-back, dacă sunt îndeplinite condițiile noului cadru procedural. Pentru grupurile cu volume mari de tranzacții intragrup, aceasta mută discuția din zona reactivă, a apărării în control, spre una de management al riscului fiscal înainte ca disputa să se nască.
ANAF primește o imagine anuală completă, iar selecția la control poate deveni mai fină
Autoritatea fiscală va avea, pentru prima dată, o imagine anuală și completă a tuturor tranzacțiilor cu părți afiliate. Diferența față de practica în care dosarul era adesea finalizat sub presiunea unei inspecții este majoră: informația ajunge mai devreme la stat, într-un format comparabil, ceea ce deschide terenul pentru analize de risc mai detaliate pe sectoare și industrii.
Ruxandra Târlescu (Partener și Liderul Departamentului de servicii fiscale și juridice, PwC România) și Livia Teodoru (Director, PwC România) au descris explicit această schimbare, potrivit ZF.
„Ne așteptăm ca aceste informații să stea la baza unor analize de risc mult mai detaliate, efectuate de ANAF înainte de declanșarea efectivă a inspecțiilor fiscale, la un nivel granular, pe sectoare și industrii specifice. În lipsa unui dosar conform, ANAF poate considera, în mod arbitrar, că prețurile de transfer nu reflectă valoarea de piață și poate impune ajustări, cu impozite suplimentare, dobânzi și penalități aferente.”
Pentru management, riscul se schimbă și el. Dacă până acum presiunea principală apărea odată cu controlul, din 2026 apare o etapă anterioară, de expunere informatică și analitică. Companiile cu modele de business bazate pe finanțări intragrup, servicii centralizate, licențe, distribuție sau producție în rețea vor avea nevoie de o cartografiere mai precisă a tranzacțiilor și de argumente economice pregătite la nivel de tranzacție, nu la nivel de grup.
Dosarul nu mai are doar rol defensiv. Acesta devine, în practică, o bază de date fiscală anuală din care ANAF își poate construi profilul de risc. Iar diferența dintre o documentare făcută în avans și una făcută sub presiune se vede în costuri administrative, în timpul consumat de echipele interne și, la nevoie, în expunerea la litigii.
APA poate transforma costul de conformare într-un instrument de protecție a marjei
În ciclurile anterioare de intensificare a controalelor fiscale, companiile au reacționat de regulă după apariția riscului. Actualele Ordine mută însă stimulentul spre acțiune timpurie, fiindcă acordurile de preț în avans pot fi folosite acum și pentru tranzacții deja derulate, prin roll-back, dacă sunt respectate condițiile procedurale din noul cadru.
Aici apare una dintre puținele pârghii cu valoare financiară directă pentru contribuabil. Certitudinea fiscală obținută prin APA poate reduce riscul unor ajustări ulterioare și, implicit, probabilitatea unor ieșiri de numerar neplanificate generate de impozite suplimentare, dobânzi și penalități. Pentru companiile cu tranzacții intragrup recurente, o astfel de abordare poate stabiliza mai bine bugetarea fiscală și relația cu auditorii (mai ales acolo unde sensibilitatea la provizioane și contingente fiscale este ridicată).
Ruxandra Târlescu și Livia Teodoru leagă explicit conformarea de această logică de management al riscului.
„Noile reglementări confirmă tendința autorităților fiscale de a acorda o atenție sporită tranzacțiilor intragrup și documentării prețurilor de transfer. În acest context, evaluarea din timp a impactului noilor cerințe și implementarea unei strategii adecvate de conformare devin esențiale pentru limitarea riscurilor fiscale și administrative. Printr-o abordare proactivă, companiile pot transforma noile cerințe de conformare într-un instrument de creștere a certitudinii fiscale și de reducere a riscurilor asociate controalelor viitoare.”
Datele publicate până acum nu oferă însă câteva elemente de execuție pe care directorii financiari le caută imediat în astfel de schimbări: pragurile exacte pentru fiecare tranzacție cu persoane afiliate care vor impune analize distincte, termenul exact de depunere electronică prin SPV, condițiile detaliate pentru accesarea roll-back în cazul tranzacțiilor deja implementate și eventualele ghiduri sau instrumente pe care ANAF le va pune la dispoziție pentru conformare.
Și tocmai aici se conturează decizia de business. În lipsa acestor detalii, marile companii nu au un motiv să amâne pregătirea. Direcția este deja fixată: mai multă granularitate, raportare anuală standardizată și o capacitate mai mare a ANAF de a selecta țintit controalele. Într-un cadru fiscal în care controalele se intensifică și competențele instituțiilor se extind, bugetul de conformare pe prețuri de transfer tinde să devină mai puțin o cheltuială discreționară și mai mult o poliță împotriva erodării profitului.
Din 2026, pentru marii contribuabili, prețurile de transfer nu vor mai fi un dosar ținut în sertar până la inspecție, ci un flux anual de raportare care poate împinge compania spre două rezultate foarte diferite: cost fiscal suplimentar, dacă documentația cedează, sau certitudine fiscală cumpărată din timp printr-o utilizare atentă a APA și a mecanismului de roll-back.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportBarcelona îi pierde pe Garcia și Kounde pentru PSG. Garcia ratează și derby-ul cu Real Madrid
GetPonyDacia nu a decis dacă viitoarele Duster și Bigster vor fi fabricate la Mioveni
BravonetGeorgina Cates a murit în mai, la 51 de ani. Creatorul „2Point4 Children” a aflat abia acum
LylaÎngrijești un părinte cu pierderi de memorie. Ce evaluări se fac și când poate primi sprijin lunar de 728 de lei
Revista IoanaCe drepturi vei avea când zbori din 23 octombrie 2027 și în cât timp îți vei putea recupera banii
News24Macron acuză extrema stângă pentru violențele din Franța și cere despăgubiri de la autorii jafurilor
