Agricultură

23 de milioane de euro și 180.000 de tone sunt suficiente pentru valul de marfă mutat de Maersk la Constanța?

23 de milioane de euro și 180.000 de tone sunt suficiente pentru valul de marfă mutat de Maersk la Constanța?

O investiție de 23 de milioane de euro, fără TVA, intră în funcțiune la Constanța. Momentul este esențial. Unul dintre cele mai importante fluxuri din Marea Neagră se mută din Ucraina spre România. Transport Trade Services (TTS), prin Canopus Star Constanța, a extins capacitatea de depozitare a terminalului de cereale Canopus la 180.000 de tone. Asta se întâmplă exact când Maersk își suspendă temporar operațiunile în portul Ciornomorsk, din regiunea Odesa. Gigantul maritim redirecționează transporturile aflate în tranzit către Portul Constanța.

Presiunea se mută imediat pe infrastructura locală. Investiția TTS a fost finanțată 35% din resurse proprii, iar restul printr-un credit bancar. Astfel, noua capacitate devine un activ ce trebuie încărcat rapid pentru a susține randamentul capitalului investit. Terminalul va prelua marfă cu 400 de tone pe oră la fiecare dintre cele două puncte de descărcare pentru camioane. Va încărca nave cu 800 de tone pe oră prin cele două shiploadere existente.

Miza economică este dublă. Portul Constanța își consolidează rolul de hub regional pentru Marea Neagră. Poate aduce trafic suplimentar operatorilor de terminale, transportatorilor și furnizorilor de servicii conexe. Fermierii și traderii români, însă, s-ar putea confrunta cu o primă de siguranță pentru marfa locală și cu costuri logistice mai ridicate, dacă volumele suplimentare generează congestie operațională și timpi mai mari de așteptare.

Semnalul de piață este deja vizibil. Aproximativ 30-40% dintre armatorii care urmau să opereze în porturile ucrainene la sfârșitul lunii iulie și începutul lunii august și-au anulat cursele, conform informațiilor din piață. Acest lucru arată un transfer de risc și de fluxuri comerciale către infrastructura românească într-o perioadă foarte scurtă.

Ciornomorsk era un punct esențial pentru exporturile de cereale și ulei vegetal ale Ucrainei. Suspendarea temporară a operațiunilor Maersk taie o rută vitală prin care țara își monetiza exporturile și își asigura intrări de valută. Pentru mărfurile ucrainene, efectul imediat este pierderea competitivității printr-un lanț logistic mai lung și mai aglomerat.

TTS își extinde capacitatea de depozitare la Constanța

Pe partea românească, întrebarea este dacă investițiile private absorb sau doar amortizează șocul. Lucrările la terminalul Canopus au început pe 20 ianuarie 2025 și s-au încheiat pe 15 iulie 2026, conform unui raport remis Bursei de Valori București. Faptul că activul intră în exploatare exact acum reduce riscul ca întreaga presiune să se descarce pe capacitățile deja existente.

Un calcul simplu arată dimensiunea financiară a proiectului TTS. La o investiție totală de 23 de milioane de euro, fără TVA, contribuția din fonduri proprii (35%) înseamnă 8,05 milioane de euro. Diferența de 14,95 milioane de euro a fost acoperită printr-un credit bancar. Terminalul trebuie, deci, să transforme rapid noua capacitate în rulaj și venituri logistice pentru a susține atât costul finanțării, cât și rentabilitatea capitalului propriu.

Contextul regional împinge exact în această direcție. Atacurile rusești și riscurile de securitate din Marea Neagră au blocat exporturile de cereale din porturile ucrainene. Această situație a redirecționat fluxurile comerciale către Constanța și a alimentat volatilitatea pe piețele internaționale de cereale, unde Ucraina și Rusia sunt exportatori majori. Cum relatează Agrointel, mutarea rutelor maritime spre România vine într-un moment în care lanțul logistic regional funcționează deja sub presiune.

Punctul critic pentru traderi rămâne viteza de operare

Pentru operatorii din agrobusiness, indicatorul care contează acum nu este doar capacitatea statică de 180.000 de tone, ci viteza cu care marfa intră și iese din terminal. Două puncte de descărcare pentru camioane, la câte 400 de tone pe oră fiecare, înseamnă un flux teoretic de 800 de tone pe oră la recepție. La ieșire, transbordul în nave se face tot cu 800 de tone pe oră. Aici se va vedea dacă noua investiție reduce timpii morți sau doar preia o parte din aglomerația mutată din Ucraina.

Exportatorii români de cereale se uită la diferența practică: acces la un hub regional mai puternic sau costuri logistice mai ridicate într-un port mai încărcat. Pentru TTS și partenerul său din Canopus Star Constanța, un joint-venture cu Cargill Agricultura, fereastra este favorabilă. Activul finalizat pe 15 iulie 2026 intră într-o piață care primește trafic suplimentar după suspendarea operațiunilor Maersk în Ciornomorsk.

„Noul terminal va primi marfă de la barje şi de la camioane prin două puncte de descărcare cu o capacitate de preluare de 400 tone/oră fiecare. Pentru transbordul mărfurilor în nave vor fi utilizate cele două shiploadere existente care asigură o viteză de 800 tone/oră.”

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
cereale Ciornomorsk Maersk Portul Constanța Transport Trade Services