România riscă să piardă fonduri europene pentru modernizarea sectorului energetic
Oportunități financiare sub amenințarea întârzierilor
Între 2021 și 2030, România are la dispoziție aproximativ 6-7 miliarde de euro din Fondul pentru modernizare, un mecanism creat de uniunea Europeană pentru a sprijini investițiile în sectorul energetic al zece state membre. Cu toate acestea, o analiză realizată de compania internațională de consultanță Horvath semnalează că țara noastră ar putea rata prima etapă a acestui program din cauza absenței unor mecanisme naționale eficiente pentru implementarea proiectelor.
Necesitatea unei strategii integrate
Horvath subliniază că o soluție esențială pentru accelerarea accesării acestor fonduri este dezvoltarea unei strategii care să integreze planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Fondul de Tranziție Justă (FTJ) și alte inițiative relevante. Această abordare ar putea facilita utilizarea eficientă a resurselor financiare disponibile.
Beneficiile aduse prin intermediul Fondului pentru Modernizare depind în mare măsură de utilizarea corectă a acestor fonduri,care trebuie să contribuie la creșterea competitivității pe piața locală a energiei.
Provocările actuale ale pieței energetice românești
Piața energetică din România se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv prețuri record ale energiei electrice. Infrastructura energetică este considerată insuficient dezvoltată, cu peste 70% din rețelele existente având o vechime mai mare de 45 de ani. Această situație face ca țara să fie dependentă în continuare de energia pe bază de cărbune, ceea ce contribuie la costurile ridicate ale energiei furnizate.
Fondul pentru Modernizare vizează sprijinirea statelor membre cu un PIB pe capita sub 60% din media Uniunii Europene.Bugetul acestuia este generat prin alocarea unui procentaj din certificatele de carbon licitate conform reglementarilor europene.
Impactul certificatelor CO2 asupra competitivitățîi economice
Vlad Gheorghe, reprezentant Horvath, evidențiază faptul că fluctuațiile prețurilor certificatelor CO2 au avut un impact direct asupra costurilor energetice în România. De exemplu, prețurile au crescut semnificativ între primul trimestru al anului 2021 și prezent. acest lucru afectează negativ competitivitatea pieței energetice locale și performanța economicului național.
cele zece state beneficiare ale Fondului includ Letonia, Estonia, Croația, Lituania, Bulgaria, Ungaria, Slovacia și polonia.
Nevoia urgentării procesului decizional
Uniunea Europeanã a creat acest fond tocmai pentru a ajuta economiile est-europene afectate negativ datorită unui sector energetic necompetitiv. În ciuda faptului că România beneficiază cea mai mare cotã – aproximativ 31% – din totalul alocat prin acest mecanism european datorită negocierilor favorabile realizate anterior , întârzierea implementării proiectelor poate avea consecințe severe asupra economiei locale.
Cehia reprezintã unul dintre puținele exemple pozitive; aceasta deja finalizează cadrele necesare accesării fondurilor destinate modernizării infrastructurii energetice şi dezvoltării surselor regenerabile.
Sprijin financiar destinat tranziției către emisii reduse
Fondurile disponibile sunt menite nu doar să sprijine modernizarea infrastructurii existente dar şi tranziția către un sistem energetic sustenabil bazat pe surse regenerabile şi interconectări eficiente între reţelele electrice şi cele gazifere.
Horvath își desfșoară activitatea în România încă din anul 2005 ca parte integrantã a eforturilor sale internaţionale în domeniul consultanţei managementuale.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Un plin de 50 de litri costă 501 lei în România. Bulgaria și Ungaria sunt mai ieftine
Dolce SportRomânia U21 ratează Campionatul European după 0-2 cu Finlanda și patru calificări consecutive
GetPonyBenzina ajunge la 10,01 lei, iar motorina la 11,11 lei în România. Cum stăm față de media UE
BravonetHoroscop 1 octombrie 2026. Rac și Leu au spor la planuri și discuții azi
LylaPărul poate deveni gras la o zi după spălare. Patru obiceiuri care încarcă rădăcinile
Revista IoanaApa din caserolă nu înseamnă automat că mâncarea s-a stricat. Semnele la care să fii atentă
