ANAF anunta datorii nerecuperabile de 2,3 miliarde lei de la firme

Agenția Națională de Administrare Fiscală raportează o gaură semnificativă la bugetul de stat generată de societățile comerciale care și-au închis conturile bancare. Președintele instituției a avansat marți o sumă fixă pe care statul nu o mai poate executa silit.

Banii blocați și imposibilitatea popririlor

Cifrele prezentate oficial indică un blocaj tehnic și juridic în recuperarea arieratelor.

„O să vă dau o cifră: 2,3 miliarde lei datorii la bugetul de stat pe care societăţi comerciale care au avut cont bancar nu le plătesc, deoarece nu mai au cont bancar în prezent şi nu pot avea popriri. În jur de 80.000. Nu putem profilele astea de contribuabili să le tratăm la fel cu cei care îşi plătesc taxele, ba chiar cu două zile mai devreme, să fie siguri că au intrat banii”, a declarat președintele ANAF, Adrian Nica, în cadrul conferinței de lansare a Asociației de Fiscalitate Internațională IFA România.

Însă această masă de zeci de mii de entități complică eforturile de colectare, obligând fiscul să regândească modul în care separă capitalul corect de cel speculativ.

Analiza de risc și implementarea inteligenței artificiale

Pentru a preveni acumularea unor noi creanțe neperformante, autoritatea fiscală a început să ruleze algoritmi de analiză a datelor. Așa cum a relatat Economica marți după-amiază, fiscul a identificat deja un prim lot masiv de companii cu potențial de evaziune.

„Încercăm să cunoaştem contribuabilii. În această lună, la nivelul ANAF, am avut o analiză de risc centralizată, unde am identificat până acum în jur de 12.000 de contribuabili cu un profil de risc foarte ridicat. Asta nu înseamnă că o să trimitem imediat sechestre de conturi şi toate cele. Suntem într-un proces de pregătire cu colegii pentru a verifica dacă ceea ce am făcut cu robotul, ca să zic mai plastic, se confirmă în teren. Asta vom face pas cu pas. Să ştiţi că ANAF are nevoie să-şi împartă contribuabilii între contribuabili oneşti şi contribuabili care aleg altă cale. Este vorba de alegeri. Să ştiţi că este îngrijorător pentru ANAF când în presă apare o ştire legată de 7000 de contribuabili la aceeaşi adresă şi toţi au acelaşi expert contabil. Sunt lucruri care trebuie îmbunătăţite de ambele părţi. Noi lucrăm la problemele pe care le-am identificat. Sunt ferm convins că digitalizarea va aduce pentru ANAF cunoaşterea contribuabilului. Pe măsură ce vom cunoaşte contribuabilul, în luna asta, primii 12.000, vom reuşi să vă tratăm aşa cum vă doriţi şi cum aţi optat”, a transmis șeful ANAF consultanților și antreprenorilor prezenți.

Iar această segmentare (bazată pe modele matematice interne) va schimba fundamental frecvența controalelor.

Schemele de fraudă și indicatorii de preinsolvență

Dincolo de simpla neplată, inspectorii financiari se confruntă cu rețele structurate intenționat pentru a extrage lichidități. Cum vă protejați propriile afaceri atunci când partenerii comerciali intră sub incidența acestor indicatori de risc?

„Sunt contribuabili care din start îşi înfiinţează scheme de fraudă. Am pus indicatori de pre-insolvenţă. Spre exemplu, o companie care are profitabilitate lucrând cu statul de peste 40% faţă de preţul mediu, să spun aşa, de profitabilitatea medie în domeniu, are eşalonare de plată la ANAF, n-are niciun activ pe această firmă, arată clar că ea e construită să intre la un moment dat în insolvenţă cu ce datorii are. E un capăt de conductă, aşa cum îi spunem noi. Pentru ANAF devine o provocare să stabilim cine e beneficiarul real al banilor. Încercăm să facem asta în fiecare zi. Uneori ne iese, alteori nu. Nimereşti peste contribuabili oneşti şi îi asimilăm cu ceilalţi. De ce? Nu ştiu să vă răspund la asta. Cu modelul de AI definit la nivelul ANAF, internalizat, deci nu folosim un AI clasic, ne dezvoltăm unul propriu, şi sunt ferm convins că în următoarele 3, 4 luni dumneavoastră o să vedeţi efectele benefice. Pentru cele neplăcute, vă rog să ne contactaţi”, a detaliat Adrian Nica.

Numai că identificarea beneficiarului real rămâne o sarcină dificilă în lipsa trasabilității bancare.

IFA România, entitatea care a găzduit discuțiile, este filiala locală a International Fiscal Association din Olanda, un forum menit să intermedieze dialogul dintre mediul de business și autoritățile statului. Următoarele rapoarte detaliate privind încasările bugetare și randamentul noilor module de inteligență artificială vor fi publicate de Ministerul Finanțelor la jumătatea lunii viitoare.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News