Antreprenor clujean solicită reforme în sectorul bugetar pentru a echilibra piața muncii
Critici la adresa salariilor din sectorul public
Dan Mureșan, antreprenor și fondator al unei companii de audit financiar din Cluj, a exprimat recent îngrijorări cu privire la impactul salariilor mari din sectorul bugetar asupra pieței muncii. În cadrul unei conferințe organizate de Consiliul Național al IMM-urilor, mureșan a subliniat că aceste salarii atrag angajați din mediul privat, distorsionând astfel competiția.
„Solicităm măsuri constructive și un echilibru în reducerea cheltuielilor bugetare prin eficientizarea costurilor salariale în sectorul public”, a declarat Mureșan. El a adăugat că angajații firmei sale sunt atrași de locurile de muncă din sistemul public datorită programului redus și salariilor semnificativ mai mari.
efectele creșterii salariului minim
Mureșan a avertizat că o eventuală majorare a salariului minim ar putea duce la o creștere automată a salariilor în sectorul bugetar, generând o spirală ascendentă care ar afecta negativ mediul privat.„Este esențial să regândim eficiența instituțiilor statului în ceea ce privește remunerarea angajaților”, a spus el.
În acest context, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) propune ca Guvernul să majoreze salariul minim pe economie de la 2.550 lei brut la 3.000 lei brut pentru anul 2023, menținând totodată scutirile fiscale pentru lucrătorii din construcții și agricultura alimentară.
Directiva europeană privind salariile minime
Florin Jianu, președintele CNIPMMR, a explicat că directiva europeană referitoare la salariile minime nu impune României sau altor state membre obligația de a stabili un procent fix față de media salarială națională. „Salariile minime nu vor avea aceeași valoare în toate statele UE”, afirmând că discuțiile inițiale despre un procentaj fix nu se mai regăsesc în forma actualizată a directivei.
Propuneri suplimentare ale CNIPMMR
Pe lângă cererea privind majorarea salariului minim,CNIPMMR avansează o serie de măsuri menite să sprijine micile afaceri:
- Majorarea plafonului neplătitor TVA: De la 300.000 lei la între 750.000 – 1.000.000 lei.
- Menținerea impozitării microîntreprinderilor: La plafonul actual de 1 milion euro cifra de afaceri anual.
- Extinderea activităților supuse normelor venit: Pentru facilitarea dezvoltării afacerilor mici locale.
- Simplificarea procedurilor financiare: Sprijinirea activităților nonprofit prin facilitățile fiscale.
- clarificarea cadrului legal pentru PFA-uri: Prevenirea riscurilor legate de reinterpretările activităților acestora.
- Confidențialitatea situațiilor financiare ale firmelor private: Limitarea accesibilității acestor date doar pentru entitățile publice.
- Simplificarea procedurilor administrative: Reducerea birocrației pentru firmele cu cifre mici ale afacerii.
- Scutiri fiscale pe profit reinvestit: Condiționat prin menținerea activității timp de cinci ani.
Aceste propuneri reflecta preocupările antreprenorilor români cu privire la sustenabilitatea economică într-un mediu concurențial tot mai complex și provocator.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Fox News și alte patru televiziuni americane sunt anchetate pentru oprirea transmisiunilor prezidențiale
Dolce SportMarius Mitran descrie despărțirea lui Messi de Argentina în fața a 80.000 de oameni
GetPonyMărcile chinezești concurează prin preț și dotări în Europa. Ce trebuie comparat înainte de cumpărare
BravonetArmina a ajuns la spital după un atac de panică. Ea și Marcel au renunțat la „Insula Iubirii” 2026
LylaVitamina D în lunile reci. Cum alegi cu medicul suplimentarea, doza potrivită și momentul unei analize
Revista IoanaCum aerisești caloriferele fără să te arzi. Oprește centrala și lasă radiatoarele să se răcească



