Firmele cu situațiile financiare aferente anului 2025 încă nedepuse pot evita riscul declarării inactivității fiscale dacă le depun până la 2 noiembrie 2026. Pentru companiile care au transmis bilanțul în termen, dar au identificat ulterior erori, problema este diferită: corectarea documentelor nu ar trebui să ducă la inactivare, în interpretarea expertului contabil Cosmin Dumitrașcu, antreprenor și fondator ABS Group Romania.
Firma cu bilanțul restant trebuie să depună documentele
Schimbarea adusă de Legea nr. 239/2025, aplicabilă de la 1 ianuarie 2026, este riscul declarării inactivității fiscale pentru persoana juridică ce lasă situațiile financiare anuale nedepuse încă 5 luni după scadența legală. Pentru bilanțul aferent anului 2025, intervalul se calculează de la 2 iunie 2026: termenul de 31 mai a căzut duminică, iar 1 iunie a fost zi liberă legală. Data de 2 noiembrie privește, așadar, evitarea acestui risc fiscal, nu prelungește termenul obișnuit de raportare, care a fost deja depășit. Distincția contează și pentru consecințele întârzierii: depășirea termenului inițial nu înseamnă, prin ea însăși, că firma a fost declarată inactivă.
Într-un interviu publicat de StartupCafe.ro, Cosmin Dumitrașcu a explicat că depunerea cu întârziere a situațiilor financiare poate atrage, într-o primă etapă, o sancțiune contravențională. Expertul a prezentat această consecință separat de riscul inactivării fiscale, legat de nedepunerea documentelor și după expirarea intervalului suplimentar prevăzut de lege.
În privința depunerii înainte de expirarea intervalului suplimentar prevăzut de lege, expertul a precizat: „depunerea tardivă atât timp cât nu sunt împlinite cele 5 luni (conform legislației în vigoare) scapă firma în cauză de o eventuală inactivare”.
El arată că, până acum, consecințele pentru firmele care nu au depus situațiile financiare la termen au fost trecerea de la statutul de microîntreprindere la cel de plătitor de impozit pe profit, împreună cu sancțiuni contravenționale. Este vorba despre schimbarea regimului de impozitare al companiei, distinctă de declararea acesteia ca inactivă fiscal.
Regula se aplică persoanelor juridice de la începutul anului
Legea nr. 239/2025, parte a Pachetului 2 de măsuri fiscal-bugetare, a introdus regula aplicabilă de la 1 ianuarie 2026. Aceasta vizează contribuabilul sau plătitorul persoană juridică ce nu depune situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal de depunere.
Pentru raportările aferente anului 2025, termenul-limită inițial a fost 2 iunie 2026. Data de 31 mai a căzut duminică, iar 1 iunie a fost zi liberă legală. Intervalul pentru evitarea riscului de inactivare se raportează la această scadență, nu la momentul în care firma constată că bilanțul a rămas nedepus.
Contribuabilului declarat inactiv îi sunt aplicabile prevederile Codului fiscal privind efectele inactivității. Prin urmare, consecințele descrise de expert pentru acest statut privesc o firmă declarată inactivă, nu orice companie care a întârziat depunerea.
Recipisa confirmă depunerea bilanțului care necesită corectări
Pentru firmele care au depus situațiile financiare în termen și trebuie să corecteze erori, Dumitrașcu indică recipisa de depunere. Recipisa este documentul care confirmă depunerea, inclusiv atunci când bilanțul transmis necesită ulterior rectificări.
În interpretarea sa, corectarea situațiilor financiare nu anulează încadrarea depunerii inițiale în termenul legal. Aceeași explicație este valabilă, spune expertul, și pentru rectificarea declarațiilor fiscale: modificarea documentului deja depus nu echivalează cu lipsa depunerii lui la scadență.
Din acest motiv, în opinia lui Dumitrașcu, o companie nu ar trebui sancționată cu inactivitate fiscală doar pentru erori sau rectificări. Această apreciere privește bilanțurile care figurează depuse în termen și pentru care există confirmarea depunerii.
Inactivarea afectează deducerile și administratorul
Pentru o firmă declarată inactivă fiscal, Dumitrașcu enumeră următoarele consecințe și riscuri:
- Anularea codului de taxă pe valoarea adăugată (TVA). Compania nu mai poate deduce TVA aferentă achizițiilor, dar colectează TVA la vânzare. Achizițiile sunt, de asemenea, nedeductibile fiscal la calculul impozitului pe profit, adică nu reduc baza asupra căreia se calculează acest impozit.
- Administratorul firmei va avea cazier fiscal. Consecința indicată de expert îl privește astfel și pe administrator, nu numai statutul fiscal al companiei.
- Firma riscă pierderea credibilității în fața partenerilor de afaceri.
- Există riscul dizolvării firmei.
Declararea inactivității necesită o decizie fiscală
Întrebat dacă inactivarea intervine automat la expirarea intervalului legal, Dumitrașcu a explicat că este necesară o constatare a organului fiscal, urmată de o decizie ANAF emisă pe numele firmei. Prin această decizie, contribuabilul ar urma să fie informat despre consecința nerespectării termenului.
În privința aplicării prevederii de către organele fiscale, expertul a adăugat: „Rămâne de văzut cum vor aplica organele fiscale prevederea legală care menționează că firmele care nu își depun situațiile financiare în 5 luni de la scadență devin inactive”.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportCe explică recordul de 24,1 milioane de dolari al tricoului Babe Ruth și cum se compară cu obiectele Jordan
GetPonyTesla trece la Assisted Driving după discuțiile cu Germania. Funcțiile din România depind în continuare de aprobări
BravonetRJ Mitte a încetat din viață la 34 de ani. Publicul îl știa drept Flynn din „Breaking Bad”
LylaCancerul la o rudă nu înseamnă că te vei îmbolnăvi. Când poate fi utilă testarea genetică
Revista IoanaConstanța are 130 de cazuri de hepatită A. Ce recomandări de igienă poți aplica acasă
News24George Scutaru avertizează că România ar putea avea o frontieră de 850 km cu Rusia dacă Ucraina cedează militar
