Exportul de concepte românești, nu doar de produse, se dovedește a fi un pariu complex pentru antreprenorii locali. De la bijuteriile Teilor care se retrag din Polonia și Ungaria, la covrigăriile Luca ce cuceresc discret Varșovia, provocările sunt la tot pasul. Diferențele culturale, birocrația și legislația nouă sunt doar câteva dintre obstacolele întâmpinate.
Pariuri internaționale cu final neașteptat
În urmă cu mai bine de 15 ani, brandul de încălțăminte Musette deschidea un butic în New York, visând la o expansiune globală ce includea Mongolia, Parisul și Libanul. Expansiunea se realiza atât direct, cât și prin francize. „Este noua noastră strategie, să mergem la târgurile internaţionale, să ne extindem în franciză sau prin magazine proprii, în funcţie de partenerii pe care îi găsim. Nu ne interesează foarte mult o hartă anume“, afirma atunci Cristina Bâtlan, cofondatoarea Musette. Anii au trecut, iar magazinele în franciză s-au închis, decizia aparținând partenerilor, după cum au precizat acționarii. Astăzi, pe harta brandului mai apar doar două piețe externe: Viena și Sofia, ambele operate direct.
Iar povestea se repetă, într-o oarecare măsură, și în cazul retailerului de bijuterii Teilor. După o extindere directă în Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria, compania a decis recent să tragă obloanele în majoritatea locațiilor. „Anul 2019 a fost, fără îndoială, anul care a schimbat fundamental direcţia Teilor deoarece am început expansiunea către zona internaţională. Astfel, dintr-o companie locală, am devenit o organizaţie cu obiective regionale. Extinderea în cinci ţări europene (inclusiv România – n.red.), cu operaţiuni şi entităţi deţinute integral de compania-mamă, a adus cu sine un nou nivel de complexitate. Printre acestea, aş numi operarea în culturi, jurisdicţii şi sisteme fiscale diferite, care presupun un altfel de know-how“, spunea recent Florin Enache, cofondatorul Teilor. În ianuarie 2025, conducerea a decis închiderea magazinelor din Polonia și Ungaria, motivând „lipsa unor perspective pozitive pe aceste pieţe pe termen mediu şi lung“.
HoReCa prinde curaj, dar cu ce preț?
Dacă în retailul de modă și bijuterii pașii sunt prudenți, în HoReCa antreprenorii români par mai curajoși. 5 to go, Tucano, Japanos sau Spartan sunt doar câteva nume care mizează pe expansiunea externă. Numai că lucrurile nu sunt deloc simple. V-ați gândit vreodată că simplul gest de a bea cafeaua dintr-un pahar de carton poate fi o barieră culturală?
Radu Savopol, cofondatorul 5 to go, care pariază acum puternic pe Bulgaria, recunoaște complexitatea. „De fiecare dată când mă duc într-o ţară străină în care aş putea să deschid o cafenea, realizez cât de diferită este cultura cafelei, cât de diferiţi sunt oamenii. Unii nu au obişnuinţa de a merge cu un pahar de carton în mână, spre exemplu. Sunt lucruri la care nu te gândeşti niciodată“.
Pe de altă parte, lanțul de cafenele Tucano, cu 45 de unități în România și 15 în țări precum Germania, Dubai sau Kazakhstan, a decis să-și tempereze ambițiile internaționale. Ruslan Cojocaru, antreprenorul din spatele brandului, explică de ce: „Iniţial, am avut ambiţii mai mari. Am încercat să pătrundem în mai multe ţări, dar e foarte greu să reuşeşti. Este dificil să susţii parteneri care sunt în alte ţări, să faci logistică de calitate, să înţelegeri produsul, să îl adaptezi. Până la urmă am decis să ne concentrăm atenţia pe România şi să fim un jucător regional“.
O altă strategie: Franța e mai profitabilă
Sunt însă și antreprenori care văd lucrurile diferit. În contextul incertitudinii economice locale, unii preferă să se concentreze pe piețe externe mai stabile și mai profitabile. Este cazul Japanos, un lanț de restaurante cu specific japonez pornit din București, care acum pune pe pauză dezvoltarea în România pentru a se concentra pe Franța.
„Nu avem planuri pe termen scurt pentru noi restaurante în România, dorim să ne concentrăm mai mult atenţia pe piaţa externă în 2026 şi 2027“, precizează Gabriel Faflei, cofondatorul afacerii. De ce Paris? E drept că se simte și acolo o scădere a puterii de cumpărare, dar cifrele vorbesc de la sine. Bonul mediu în capitala Franței este cu 50% mai mare decât în București, iar numărul clienților este net superior, susținut de turism și de cultura locală a ieșitului în oraș. Rețeaua Japanos numără astăzi 12 restaurante în locații diverse precum Kosovo, Saint Lucia, Dubai și Franța (cu două unități în Paris).
Expansiune discretă pe model românesc
Un alt model de expansiune, de data aceasta mult mai discret, este cel al rețelei de covrigării Luca. Fără comunicări oficiale, compania a deschis deja zece unități în Polonia, urmând, se pare, modelul agresiv de dezvoltare din România. Extinderea se face direct, sub nume propriu, dovedind că un concept autohton de succes poate prinde și pe alte piețe.
Totuși, indiferent de modelul ales – direct sau franciză, expansiune agresivă sau prudentă – provocările rămân aceleași pentru toți. Diferenţele culturale şi de comportament de consum, birocraţia şi legislaţia complet nouă, plus imposibilitatea de a te împărţi între mai multe locuri îndepărtate geografic sunt obstacole reale menționate constant de oamenii de afaceri români care au testat apele internaționale.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportVinicius Junior ratează duelul cu Barcelona din cauza suspendării de patru meciuri
GetPonyUtilizatorii de trotinete fără permis ar avea nevoie de un curs, inclusiv la 14 ani. Ce prevede proiectul
BravonetAcademia Europeană de Film a ales cele 68 de lungmetraje care pot ajunge la nominalizări
LylaCum primești tratamente dentare decontate în 2026. Pentru o extracție poți plăti 64,80 lei cu asigurare
Revista IoanaCum te poate ajuta supa de pui la răceală. Ingredientele simple și limitele beneficiilor observate în studii
News24Andris Kulbergs propune ca europenii să renunțe anual la o bere pentru apărarea Ucrainei
