Conflictul din Orientul Mijlociu scumpește gazele cu 30% și expune dependența României de importuri

Războiul din Orientul Mijlociu a readus brusc în prim-plan fragilitatea lanțurilor globale de distribuție, iar România este direct afectată. Atacurile asupra depozitelor de gaze din regiune au dus deja la scumpiri de 30% în acest sector, în timp ce închiderea strâmtorii Ormuz a făcut ca prețul petrolului să explodeze. Toate acestea scot la iveală, din nou, o problemă structurală a economiei locale: dependența uriașă de importuri în sectoare strategice.

O lecție neînvățată din pandemie

Situația actuală pare o repetare fidelă a crizei din pandemie, care pare că nu a fost o lecție suficient de valoroasă. Acum 4-5 ani, termenul „nearshoring“ era pe buzele tuturor executivilor. O lume întreagă vorbea despre necesitatea de a produce (orice) cât mai aproape de locul de consum pentru a reduce dependența de piețele îndepărtate, în special cele din Asia. Numai că, hai să fim serioși, anii au trecut și omenirea se află din nou la o răscruce similară, cu aceleași vulnerabilități.

Efectul de domino lovește economia

V-ați gândit vreodată cât de interconectate sunt toate? Totul pleacă și se întoarce la energie. Scumpirile la petrol și gaze nu se văd doar la pompă sau pe factura la întreținere, ci se propagă în absolut toată economia. Producția de îngrășăminte, cea de medicamente și cea de mase plastice se numără printre cele mai dependente de prețul și disponibilitatea energiei. Asta pe lângă transporturi, unde șocul este resimțit instantaneu.

Impactul este imediat.

Iar când aceste sectoare sunt lovite, prețurile la raft pentru consumatorul final cresc pe bandă rulantă, alimentând inflația și erodând puterea de cumpărare.

Dependența de importuri, călcâiul lui Ahile

Aici ajungem la problema de fond a României. Multe dintre industriile locale se bazează masiv pe importuri, fie că vorbim de materii prime sau de bunuri finite. De la îngrășăminte la industria alimentară și de la chimie la mase plastice, lanțurile de producție sunt expuse oricărui șoc extern. Pe bune, aceasta este vulnerabilitatea cea mai mare a economiei noastre: nu mai produce suficient pe plan intern.

Lipsa investițiilor din trecut în capacități de producție locale (în special în sectoare strategice) ne costă acum enorm, transformând orice criză globală într-o problemă internă acută. Lumea a început să își pună întrebări simple, dar esențiale: ce se întâmplă dacă livrările de petrol și gaze „seacă“? Ce facem dacă prețurile pur și simplu sar în aer? Pentru România, răspunsurile nu sunt deloc confortabile.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaTe trezești la 3 sau 4 dimineața și nu mai adormi? Ce obiceiuri poți schimba înainte să iei somnifereRevista IoanaCum îți amenajezi grădina lângă nucul negru, ca să eviți ofilirea legumelor și să alegi plante toleranteNews24PNL condiționează votul pentru Guvernul Luca Niculescu de evaluarea programului și a echipeiDolce SportJorge Jesus îi lasă lui Cristiano Ronaldo decizia revenirii la naționala PortugalieiGetPonyBlocarea intersecției pe verde poate aduce o amendă de 4.325 lei. Unde trebuie oprită mașina la semaforBravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie