SNTGN Transgaz a lansat cel mai ambițios proiect de modernizare a infrastructurii energetice din ultimele două decenii. Vorbim despre Planul de Dezvoltare 2026-2035, o strategie menită să transforme România într-un jucător de calibru pe piața europeană și să integreze gazele extrase din Marea Neagră în fluxurile economice.

Mizele strategice pentru urmatorul deceniu

UPDATE. Plan de pace în 14 puncte între Iran și Statele Unite ale Americii. Teheranul susține că a primit deja răspunsul SUA
Decizia care schimba totul pe piata energiei. Ce se intampla cu reteaua uriasa de 15500 km 1

Sistemul Național de Transport trece printr-o recalibrare majoră a obiectivelor sale tehnice și comerciale. Sub conducerea directorului general Ion Sterian, compania își propune să depășească statutul de simplă rețea internă. V-ați gândit vreodată la conductele de gaze ca la niște instrumente de politică externă? E drept că o astfel de abordare pare rezervată marilor puteri, dar fix asta se conturează acum la nivel regional pentru dumneavoastră și pentru economia locală.

Strategia pleacă de la un adevăr economic simplu: resursele naturale nu valorează nimic pe hârtie fără o cale fizică de livrare. „Infrastructura de transport este esenţială”, a subliniat Ion Sterian, adăugând că fără conducte performante și stații de comprimare moderne, gazele din Marea Neagră ar rămâne captive sub fundul mării.

Cifrele vorbesc de la sine.

Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport (PDSNT) pentru perioada 2026-2035 se află deja pe masa discuțiilor publice. Documentul vizează crearea unor noi culoare de transport care să lege perimetrele offshore de la Marea Neagră și producția onshore de mare adâncime direct de marile piețe de consum (conectând practic România la coridoarele strategice Nord-Sud și Est-Vest).

Rute noi catre Ucraina si Republica Moldova

Ai lucrat de 1 Mai? Ce este obligatoriu să li se acorde românilor. Angajatorii au două variante legale
Decizia care schimba totul pe piata energiei. Ce se intampla cu reteaua uriasa de 15500 km 2

Lista investițiilor care vor demara începând cu anul 2026 include puncte nodale critice de pe harta energetică est-europeană. Interconectarea cu sistemul din Ucraina pe direcția Gherăești, Siret și extinderea masivă a capacității către Republica Moldova sunt priorități trecute cu roșu pe agenda de lucru. Într-o analiză publicată recent de Capital se arată că aceste proiecte vor sprijini parcursul european al statelor vecine, consolidând solidaritatea energetică în întregul bazin al Mării Negre.

Iar lucrurile nu se opresc la granițe.

La nivel intern, se pregătește terenul pentru dezvoltarea unui terminal GNL (Gaze Naturale Lichefiate) la Marea Neagră. Se vor construi conducte strategice noi pe rutele Isaccea, Șendreni, Onești, Coroi și Hațeg, Petrovaselo. Mai mult, vor fi ridicate stații de comprimare noi la Hațeg și Isaccea pentru a asigura o presiune optimă în rețea. Până la urmă, preluarea unor volume masive de gaze și alimentarea zonelor industriale emergente din țară necesită o flexibilitate tehnică ireproșabilă.

Pregatiri pentru hidrogen si energia viitorului

Infografic Transgaz
Decizia care schimba totul pe piata energiei. Ce se intampla cu reteaua uriasa de 15500 km 3

Tranziția către un mix energetic verde impune adaptări tehnologice pe care puțini le anticipau acum zece ani. Infrastructura locală nu va transporta doar gaze fosile la nesfârșit, ci este fizic pregătită pentru viitorul care include hidrogenul. Magistralele Isaccea-Jupa și Giurgiu-Nădlac sunt regândite din faza de proiectare pentru a permite tranzitul în siguranță al gazelor regenerabile cu emisii reduse de carbon.

Numai că dezvoltarea coridoarelor dedicate, cum ar fi axele Giurgiu-Podișor-Bibești-Jupa-Nădlac și Marea Neagră-Podișor, este o provocare inginerească uriașă și o schimbare de paradigmă pentru întregul sector.

În prezent, grupul gestionează peste 15.500 km de conducte, operând printr-o structură corporativă formată din cinci companii distincte. Din această rețea vastă, peste 14.000 km se află pe teritoriul României, în timp ce restul de 1.670 km traversează Republica Moldova, asigurând o prezență tehnică directă pe piețele de peste Prut.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Ion Sterian Marea Neagra Republica Moldova Transgaz Ucraina