Economia Franței a înregistrat o creștere zero în primul trimestru al anului 2026, un semnal de alarmă pentru întreaga zonă euro. Produsul Intern Brut a rămas nemodificat comparativ cu ultimele trei luni ale anului 2025, o performanță sub așteptările analiștilor, care anticipau o expansiune de 0,2%. Iar această stagnare vine după un avans modest, de doar 0,2%, în trimestrul anterior.
Consumul și investițiile, în cădere liberă
Principalii vinovați pentru acest blocaj sunt comerțul exterior și o cerere internă anemică. Cheltuielile gospodăriilor au scăzut cu 0,1%, iar investițiile populației s-au contractat cu 0,7%. Nici companiile nu stau mai bine, investițiile acestora coborând cu 0,2% după o perioadă de stagnare la finalul lui 2025.
Lovitura cea mai dură a venit însă din sectorul exporturilor. Acestea s-au prăbușit cu 3,8%, generând o contribuție negativă de 0,7 puncte procentuale la PIB.
Unda de șoc a conflictului din Iran
Dar cum s-a ajuns aici? Datele, așa cum semnalează zf într-o analiză recentă, acoperă doar prima lună a conflictului din Orientul Mijlociu și, cel mai probabil, nu reflectă întreaga amploare a încetinirii economice. Costurile ridicate cu energia frânează deja activitatea economică în tot blocul comunitar și alimentează o inflație care a atins cel mai înalt nivel din 2022 încoace.
Iar când Banca Centrală Europeană este forțată să majoreze dobânzile pentru a tempera inflația, cum anticipează deja piețele, impactul se va resimți direct în ratele românilor cu credite în euro. O criză energetică în Germania se traduce, până la urmă, în costuri mai mari pentru orice companie și consumator din România.
Germania și Italia își reduc prognozele
Și nu este doar Franța. Germania și-a înjumătățit estimarea de creștere pentru 2026 la doar 0,5%, în timp ce Franța și Italia și-au revizuit, si în scădere prognozele. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că „efectele economice ale conflictului se vor resimţi timp de ani de zile”.
Costurile sunt deja calculate.
Guvernul francez a estimat că războiul din Iran va costa finanțele publice până la șase miliarde de euro doar în acest an. Autoritățile de la Paris susțin că vor compensa acest impact prin înghețarea cheltuielilor bugetare.
Ce va face Banca Centrală Europeană?
În acest peisaj complicat, toate privirile sunt ațintite asupra Băncii Centrale Europene. Instituția este așteptată să mențină dobânzile la 2% în ședința de joi, încercând să calibreze răspunsul la consecințele economice ale conflictului (un conflict care împinge prețurile în sus, dar frânează creșterea economică).
Numai că piețele financiare pariază deja pe o majorare în iunie și pe încă două până la sfârșitul anului. Este o mișcare menită să controleze inflația, dar care riscă să sufoce și mai mult o economie europeană aflată deja în dificultate.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyPrimul Volkswagen dezvoltat cu Xpeng vinde slab în China, în fața rivalilor Xiaomi și Zeekr
BravonetJon Stewart își prelungește contractul la „The Daily Show” până la sfârșitul lui 2028
LylaCum începi să alergi la o vârstă mai înaintată și de ce să adaugi doar câțiva kilometri pe săptămână
Revista IoanaCând durerile de burtă cer un consult. Cele 8 semne de alarmă și situațiile în care ai nevoie de urgență
News24Coliziunea unui microbuz cu o autobasculantă la Buftea s-a soldat cu doi morți și 14 persoane evaluate medical
Dolce SportCe poate verifica VAR în SuperLiga și de ce supervizorul nu poate interveni în deciziile din timpul meciului
