Lichidarea activului funcțional al șantierului naval Mangalia pornește de la o evaluare de 184 de milioane de euro, sumă aprobată marți de Adunarea Creditorilor. Procedura de faliment deschisă împotriva Damen Shipyards Mangalia intră astfel în faza operațională, cu un calendar care prevede minimum șase licitații succesive, organizate lunar.

Miza reală a acestei strategii nu este doar recuperarea unor creanțe contabile, ci supraviețuirea capacității industriale locale. Pierderea iminentă a celor aproximativ 1.000 de angajați calificați, aflați în plin proces de concediere colectivă, transformă un activ teoretic funcțional într-o simplă masă de fier vechi imobiliar, diminuând drastic atractivitatea pentru orice viitor investitor strategic.

Ritmul dictat de acționarul majoritar

Procedura de faliment a fost declanșată oficial pe 28 aprilie 2024, pe fondul unor datorii totale care se apropie de pragul critic de două miliarde de lei. Iar lucrurile stau puțin diferit față de alte insolvențe industriale (unde statul sau băncile dictează ritmul), deoarece aici grupul olandez Damen controlează autoritar masa credală, deținând aproximativ 85% din creanțe.

Așa cum a detaliat Capital într-o analiză publicată recent, decizia de marți vine după o primă tentativă eșuată în luna mai. Creditorul majoritar, Damen Holding B.V., care are de recuperat singur 744 de milioane de lei, a impus propriul ritm decizional. S-a votat pentru menținerea prețului de pornire la 100% din valoarea de piață pentru cel puțin șase luni.

Cine cumpără un șantier gol la preț maxim? Sindicatele văd în această abordare un risc major de devalorizare operațională prin depopulare masivă.

„Este tardivă şi inoportună aprobarea Strategiei de valorificare a activului funcţional, astfel cum a fost propusă de creditorul majoritar, Damen Holding BV, precum şi modificarea propusă de Damen Holding privind organizarea mai multor şedinţe de licitaţie (minimum şase), cu frecvenţă lunară şi cu preţ de pornire de 100% din valoarea de piaţă stabilită prin raportul de evaluare.” – Laurenţiu Gobeajă, preşedintele Sindicatului Navalistul

Devalorizarea prin pierderea forței de muncă

Din cei 191 de creditori, doar 18 au participat la ședință, dar aceștia au reprezentat 93,4% din masa credală. ANAF așteaptă recuperarea a 26 de milioane de lei, în timp ce sindicatul are o creanță de peste 4 milioane de lei. Deși au votat împotrivă, ponderea lor cumulată de doar 3,4% a fost insuficientă pentru a bloca strategia grupului olandez.

Cifrele vorbesc de la sine.

Dar menținerea unui preț rigid într-o procedură de lichidare prelungită accelerează exodul personalului tehnic, element esențial pentru funcționarea viitoare a platformei industriale.

„Cu cât procedurile durează mai mult, cu atât şansele scad. Oamenii nu pot trăi din indemnizaţia de şomaj şi vor fi nevoiţi să îşi caute un alt loc de muncă, dacă vânzarea activelor în bloc va dura cel puţin şase luni sau mai mult. Fără angajaţi, şantierul nu va mai putea fi considerat un „activ funcţional”, ci doar un ansamblu de bunuri din patrimoniul societăţii. După concedierea tuturor angajaţilor, vor rămâne doar halele pustii, docurile goale şi macarale încremenite. Peste câteva săptămâni, odată cu încheierea perioadei de preaviz, nu va mai lucra nimeni aici.” – Laurenţiu Gobeajă, preşedintele Sindicatului Navalistul

Următoarea perioadă va fi definită de capacitatea lichidatorului de a atrage oferte concrete la prețul maxim solicitat, într-o piață unde activele industriale nefuncționale suferă un discount sever. Rămâne neclar cine va asigura mentenanța infrastructurii critice odată ce ultimul angajat va părăsi platforma, moment în care degradarea fizică va începe să erodeze ireversibil valoarea de piață de 184 de milioane de euro.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
ANAF Damen Laurenţiu Gobeajă Mangalia Sindicatul Navalistul