19 companii românești cu active de peste 4 milioane de euro au intrat în insolvență în primul trimestru din 2026, o creștere exponențială față de cele doar două cazuri înregistrate în perioada similară a anului trecut.
Acest fenomen deschide perspectiva pentru un risc sistemic pe lanțurile de aprovizionare, având în vedere că entitățile afectate cumulează datorii totale de peste 448 de milioane de euro și active imobilizate de aproximativ 187 de milioane de euro. Nu mai vorbim despre un eșec izolat al IMM-urilor subcapitalizate, ci despre o presiune care lovește direct în bilanțurile creditorilor și pune în pericol ecosisteme întregi de furnizori.
(Spre deosebire de anii precedenți, când rata insolvențelor era dominată cantitativ de microîntreprinderi din comerț și servicii), începutul acestui an marchează o Economia locală resimte acum unda de șoc a încetinirii economiei germane, care afectează direct companiile românești integrate în lanțurile industriale europene.
Presiunea se mută pe jucătorii cu masă critică
Dar cum se traduce această vulnerabilitate în piața reală? Dincolo de cele 19 corporații, un total de 66 de companii de impact, definite prin active imobilizate mai mari de un milion de euro, au cerut protecția legii insolvenței în primele trei luni. Reprezintă o creștere de 164% într-un singur an. Iar impactul social este deja vizibil, 884 de angajați fiind afectați direct doar de insolvențele din categoria de top.
Așa cum reiese dintr-o analiză publicată recent de zf, la nivel agregat s-au deschis 1.829 de proceduri de insolvență în T1, înregistrând un avans de 14,3%. Numai că luna martie a generat aproximativ 40% din acest volum, indicând o accelerare a incapacității de plată la final de trimestru.
„Vedem în primul trimestru din 2026 o mutare clară a presiunii economice către companiile cu greutate reală în economie. Nu mai vedem doar vulnerabilitate punctuală la businessuri mici. Presiunea economică a ajuns la companii cu masă critică – firme cu sute de angajaţi, zeci de milioane de euro în business şi ecosisteme extinse de furnizori şi creditori. Când astfel de companii intră în dificultate, efectul nu mai este izolat, ci se propagă în economie.” – Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR
Sectoarele expuse riscului de contagiune
Cifrele vorbesc de la sine.
E drept că agricultura a raportat cea mai abruptă deteriorare a indicatorilor de solvabilitate, cu o rată normalizată aproape dublată din cauza efectelor climatice din 2024 și a costurilor ridicate de finanțare. Și totuși, cele mai multe dosare grele provin din zona de producție și industrie. Opt dintre cele 19 companii mari aflate în dificultate operează în panificație, sectorul agroalimentar, prelucrarea lemnului sau construcții metalice. Până la urmă, aici se suprapun cele mai mari riscuri operaționale: cererea externă în scădere, condițiile de creditare stricte și volatilitatea lanțurilor de aprovizionare.
Raportat la densitatea companiilor active, construcțiile au devenit cel mai vulnerabil sector. La polul opus se află industria de IT și comunicații, care își menține stabilitatea cu o rată de doar 4,3 insolvențe la 10.000 de firme active.
„accesarea timpurie a instrumentelor de restructurare – concordat preventiv, restructurare extrajudiciară sau acorduri cu creditorii – devine esenţială. Companiile care acţionează în prima parte a anului 2026 au şanse mare mai mari de redresare decât cele care amână decizia până când dificultatea devine structurală.” – Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR
Următoarea perioadă va fi definită de adaptarea la aceste noi rigori de lichiditate. Testul real pentru sistemul bancar și creditori se mută acum în trimestrul al doilea, când se va decide câte dintre aceste companii primesc aprobarea pentru concordat preventiv și câte intră în faliment operațional.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaUn zahăr din carnea roșie este asociat cu un risc de diabet de tip 2 cu 63% mai mare
News24Ministerul Apărării publică imagini cu doborârea a două drone Geran lângă Sulina
Dolce SportAdrian Mihalcea consideră o strategie declarația lui Șumudică despre retrogradare
GetPonyHyundai Santa Fe facelift va fi primul model al mărcii cu propulsie electrică și autonomie extinsă
BravonetFrații Coen au primit Premiul Lumière cu o glumă fără perdea despre inventatorii cinematografiei
LylaDe ce scuzele ajung uneori reproșuri. Cum răspunzi când celălalt evită să își asume greșeala




