Sistemul bancar românesc a încheiat anul 2025 cu active nete bilanțiere de 957.366,4 milioane lei la 31 decembrie, în creștere cu 8,6% față de finalul lui 2024, dar sub ritmul de 9,8% din 2024 și mult sub 14,6% din 2023. În același an, numărul instituțiilor de credit cu activitate bancară în România a scăzut de la 32 la 29, după o serie de fuziuni care au redesenat clasamentul băncilor după cota de piață.
În practică, această combinație dintre creștere mai lentă și consolidare mai rapidă schimbă cadrul în care companiile își negociază finanțarea. O piață cu mai puțini jucători mari tinde să mute competiția dinspre numărul de oferte spre puterea de bilanț și capacitatea de integrare după fuziuni, iar asta contează mai ales pentru clienții corporate și IMM-urile care depind de refinanțări, linii de capital de lucru sau credite de investiții.
Noua ierarhie a pieței după active îi plasează pe primele poziții pe Banca Transilvania, cu 21,98%, BCR, cu 13,81%, și CEC Bank, cu 11,24%. Urmează UniCredit Bank, cu 10,76%, BRD, cu 9,97%, și Raiffeisen Bank, cu 9,26%. În a doua parte a clasamentului intră Exim Banca Românească, cu 3,07%, Garanti Bank, cu 2,15%, Intesa SanPaolo Bank, cu 1,55%, și Libra Bank, cu 1,45%.
Pentru mediul de afaceri, diferențele dintre aceste cote nu sunt doar statistice. O bancă aflată peste pragul de 10% din piață operează cu un bilanț semnificativ mai mare decât instituțiile de 1%-3%, iar acest lucru se vede în apetitul pentru finanțări mai mari, în capacitatea de a susține proiecte de investiții și în marja de manevră comercială într-un an în care economia a rămas sub presiunea inflației și a incertitudinii externe.
Patru fuziuni au redus numărul băncilor și au mutat puterea de piață spre grupurile mari
Scăderea de la 32 la 29 de instituții de credit a venit după patru operațiuni majore: fuziunea Credit Europe Bank (România) S.A. cu instituția mamă, fuziunea OTP Bank România în Banca Transilvania, fuziunea Alpha Bank România S.A. în UniCredit Bank S.A. și fuziunea First Bank S.A. de către Intesa Sanpaolo România S.A. Pentru clienții corporate, efectul imediat nu este doar schimbarea siglei, ci migrarea portofoliilor către entități cu bilanțuri mai mari și, potențial, cu politici comerciale și de risc recalibrate.
Iar această recalibrare vine într-un moment în care creșterea activelor încetinește. Când sistemul avansează cu 8,6%, nu cu 14,6% ca în 2023, presiunea pentru alocarea mai selectivă a capitalului crește. Asta poate însemna o filtrare mai strictă a proiectelor finanțate și o preferință mai clară pentru debitori cu cash-flow predictibil, mai ales într-o economie care încearcă să se mute de la consum și import spre producție cu valoare adăugată mare.
Conform Economica, consolidarea nu a redus doar numărul de jucători, ci a schimbat și structura capitalului din sistem. Ponderea instituțiilor de credit cu capital majoritar străin a crescut la 63,2% în 2025, de la 62,4% în 2024. În același timp, instituțiile de credit cu capital majoritar privat românesc au coborât la 22,5%, de la 23,3%, iar cele cu capital majoritar de stat au rămas la 14,3%.
Numai că tabloul nu este liniar. Deși ponderea instituțiilor cu capital majoritar străin a urcat, capitalul românesc în totalul capitalului sistemului bancar a crescut de la 51,6% la 31 decembrie 2024 la 57,4% la 31 decembrie 2025. Pentru investitori și antreprenori, această combinație arată că influența în piață trebuie citită pe două niveluri: cine controlează instituțiile și cum este distribuit capitalul în sistem.
Pentru băncile cu acționariat românesc sau control local, miza este menținerea cotei într-o piață mai concentrată. Banca Transilvania conduce deja cu 21,98%, adică cu 8,17 puncte procentuale peste BCR și cu 10,74 puncte peste CEC Bank. Această distanță oferă spațiu pentru economii de scară și pentru absorbția mai rapidă a portofoliilor preluate, într-un moment în care dimensiunea bilanțului contează mai mult decât în anii de expansiune accelerată.
Profitul BNR a scăzut față de 2024, dar a depășit planul bugetar
Pe segmentul instituțional, Banca Națională a României a raportat pentru 2025 un profit de 2,35 miliarde lei, sub nivelul de 3,8 miliarde lei din 2024, deci o reducere de 1,45 miliarde lei de la un an la altul. Față de ținta internă, rezultatul a fost însă cu 308,174 milioane lei peste nivelul planificat.
Raportul anual al BNR explică abaterea pozitivă prin disciplină pe costuri, nu printr-o accelerare a veniturilor.
„Rezultatul financiar înregistrat la 31 decembrie 2025 a reprezentat profit în sumă de 2.346.448 mii lei, cu 308.174 mii lei peste nivelul planificat de 2.038.274 mii lei, ceea ce corespunde unui grad de realizare a proiecției bugetare de 115,1%. Această evoluție pozitivă a fost înregistrată pe fondul reducerii cheltuielilor totale față de nivelul planificat, într-o măsură mai accentuată comparativ cu scăderea veniturilor.”
BNR a virat 1,88 miliarde lei la bugetul de stat, echivalentul a 80% din veniturile nete ale băncii, potrivit legii. Pentru finanțele publice, suma vine într-un moment în care România a înregistrat un deficit bugetar de 1,75% din PIB în primele cinci luni din 2026.
Dar semnalul mai relevant pentru piață rămâne altul: într-un an dominat de escaladarea conflictelor comerciale, fragmentarea comerțului global, reapariția presiunilor inflaționiste, incertitudinea geopolitică și semnele unei încetiniri economice globale, sistemul bancar local a crescut, însă într-un ritm mai prudent, și a devenit mai concentrat. Pentru companiile care caută finanțare, asta înseamnă că avantajul competitiv se mută spre calitatea proiectului, puterea bilanțului și relația cu băncile care ies din valul de fuziuni cu cote de piață mai mari și cu o disciplină mai strictă a capitalului.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportFamilia Duckadam nu va primi indemnizația pentru Steaua 1986. Alexandra critică așteptarea de 40 de ani
GetPonyViitorul Dacia Jogger păstrează șapte locuri și ar putea primi propulsie electrică
BravonetGeorgina Cates a murit în mai, la 51 de ani. Creatorul „2Point4 Children” a aflat abia acum
LylaMedicina personalizată pornește de la recomandarea medicului. Ce condiții au testele oncologice decontate
Revista IoanaCum alegi bateria pentru panourile fotovoltaice după consumul casei și ce primești pentru banii plătiți
News24România trimite avioanele în calea dronelor înainte ca acestea să pătrundă în spațiul aerian
