Uniunea Europeană a fixat o limită comună de 10.000 de euro pentru plățile în numerar din anumite tranzacții comerciale, aplicabilă din 10 iulie 2027, prin Regulamentul (UE) 2024/1624. Companiile din România se vor confrunta cu suprapunerea acestui cadru european peste regimul național actual, care prevede deja plafoane și interzice spargerea artificială a tranzacțiilor în plăți mai mici.

Din 10 iulie 2026, autoritățile europene și statele membre trebuie să pună în aplicare cadrul necesar pentru noile reguli. Calendarul din articolul 90 prevede intrarea în vigoare a regulamentului la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial, iar aplicarea generală începe la 10 iulie 2027. Articolul 80 fixează de la aceeași dată plafonul de 10.000 de euro pentru plățile cash făcute către comercianți sau prestatori de servicii, inclusiv când suma este împărțită în mai multe operațiuni care par legate între ele.

În sectoarele care încă derulează tranzacții mari în numerar, o parte din încasări și plăți va migra spre instrumente electronice. Această schimbare va crește volumul operațiunilor digitale pentru bănci și procesatori, alături de costurile de control intern pentru companii. Presiunea apasă mai ales pe IMM-uri și pe firmele care lucrează frecvent cu numerar. Aici, procedurile de casierie, verificarea tranzacțiilor legate și documentarea internă devin zone de risc operațional.

Regulamentul lasă statelor membre libertatea de a menține sau introduce praguri sub plafonul european de 10.000 de euro. Asta contează direct pentru piața locală, deoarece noua limită comună permite continuarea regulilor naționale mai stricte. Pragul european funcționează exclusiv ca plafon maximal comun, legislația din România nefiind nevoită să se relaxeze până la acest nivel.

România intră în noul regim european cu propriile plafoane și cu interdicția de fragmentare

Legea nr. 70/2015 limitează deja operațiunile în numerar în România, cu plafoane adesea sub nivelul european de 10.000 de euro. Două elemente afectează direct organizarea financiară a firmelor: interzicerea fragmentării unei tranzacții în plăți mai mici pentru evitarea plafonului și limitarea soldului de numerar din casieriile persoanelor juridice la 50.000 de lei, cu excepțiile prevăzute de lege.

Pentru operațiunile între două persoane fizice, legislația românească permite plăți în numerar de până la 50.000 de lei pe tranzacție. Regula europeană din articolul 80 vizează strict persoanele care comercializează bunuri sau prestează servicii în cadrul unor tranzacții comerciale.

Potrivit Adevarul, etapa din 10 iulie 2026 este relevantă pentru Autoritatea Europeană pentru Combaterea Spălării Banilor, Comisia Europeană și autoritățile competente din statele membre, care trebuie să elaboreze standardele și orientările pentru aplicare unitară. Pentru companii, asta înseamnă că următoarele 12 luni reprezintă intervalul în care trebuie să își revizuiască politicile interne înainte ca plafonul să producă efecte directe, de la 10 iulie 2027.

În lipsa unor sancțiuni detaliate în informațiile publicate acum, zona de risc imediat pentru companii rămâne una procedurală. Firmele care lucrează cu numerar vor avea nevoie de trasee clare de aprobare, de reguli pentru identificarea plăților legate între ele și de disciplină mai strictă în casierie. Acolo unde astfel de procese există deja, costul marginal de adaptare poate fi limitat. Unde nu există, conformitatea se traduce în timp administrativ și în investiții în digitalizarea plăților.

Băncile câștigă volum, iar companiile cu numerar ridicat își mută presiunea în costuri operaționale

Pentru sistemul financiar, plafonarea la nivel european poate aduce un plus de tranzacții digitale și o trasabilitate mai bună a fluxurilor, într-un moment în care la nivelul UE se discută și arhitectura euro digital, costurile de infrastructură și modelul de compensare. Pentru comercianți, avantajul de transparență vine la pachet cu comisioane, reconciliere mai strictă și dependență mai mare de infrastructura bancară.

Apare astfel un efect de selecție între modelele de business. Companiile care au trecut deja pe plăți electronice absorb mai ușor noul cadru. Cele care încă folosesc numerarul în volume mari vor avea un cost de tranziție vizibil, mai ales în activități unde controlul fiscal și al forței de muncă pune deja presiune. Pe plan național, campania Inspecției Muncii în ridesharing, e-commerce și curierat a descoperit peste 2.000 de lucrători fără forme legale și a aplicat sancțiuni semnificative, confirmând un control mai strict în zonele unde circulă mult numerar.

Investitorii și antreprenorii primesc astfel un semnal clar privind reducerea spațiului pentru tranzacții comerciale mari slab documentate. Firmele cu guvernanță financiară solidă pot transforma obligația într-o curățare a proceselor. Cele care operează la limită se vor confrunta direct cu noile costuri de conformitate și cu riscul de blocaj în încasări, dacă nu își mută fluxurile spre plăți electronice înainte de 10 iulie 2027.

Următorul termen fix este 10 iulie 2026, data până la care autoritățile europene și statele membre trebuie să aibă pregătit cadrul de implementare pentru regulamentul care va aplica plafonul comun de 10.000 de euro din 10 iulie 2027.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Autoritatea Europeană pentru Combaterea Spălării Banilor IMM-uri Legea nr. 70/2015 plăți cash Regulamentul (UE) 2024/1624