Conform datelor publicate de institutul Național de Statistică, în 2020, România a înregistrat o rată a sărăciei relative de 23,4%, ceea ce corespunde unui număr total de aproximativ 4,5 milioane de persoane afectate. Aceasta indică faptul că aproape un sfert din populația țării trăia în gospodării cu venituri sub pragul stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.
Evoluția ratei sărăciei între 2017 și 2020
Analiza INS arată că rata sărăciei a avut fluctuații semnificative în perioada menționată, atingând un maxim de 23,8% în anul 2019 și scazând la valoarea minimă de 23,4% în anul următor. De asemenea, diferențele între sexe au crescut: rata sărăciei pentru femei a crescut cu până la 2,5 puncte procentuale față de cea pentru bărbați.
Impactul vârstei asupra riscului de sărăcie
Riscul de sărăcie variază considerabil în funcție de grupurile demografice. În special copiii sub 18 ani și tinerii cu vârste între 18-24 ani au fost cei mai afectați; aproximativ trei din zece se aflau sub pragul sărăciei. Totuși, s-a observat o ușoară scadere a acestui fenomen pentru aceste grupe comparativ cu începutul analizei.
Diferentele pe sexe și grupe etnice
Pentru persoanele cu vârsta peste 65 ani s-a constatat o creștere semnificativă a ratei sărăciei (cu până la 4,5 puncte procentuale). În această categorie demografică se remarcau discrepanțe notabile între sexe: femeile aveau o ratǎ a sǎraciei mai mare decât bărbații cu peste11 puncte procentuale.
Disparități regionale
Din perspectiva geograficã, regiunile cele mai afectate au fost Nord-Est (35,6%), Sud-Vest Oltenia (32,7%) și Sud-Est (32,6%), iar București-Ilfov avea cea mai micã ratã a sǎraciei – doar2.4%.
Sărăcia printre persoanele active vs inactive
Dintre persoanele ocupate din România care erau sub pragul sărāciei reprezentau14.9%, comparativ cu mult mai multe persoane inactive sau neocupate care nu aveau nicio activitate economic-sociala. Dintre acestea din urmă,sărăcia era resimțită într-o măsurã mult mai mare printre șomeri; peste jumătate dintre aceștia erau considerați saraci.
Copiii ca factor agravant al stării financiare
Sărăcia este adesea amplificată prin numărul copiilor aflați în întreținerea gospodăriilor respective; astfel gospodăriile numeroase formate din doi adulți și trei sau mai mulți copii dependenți sunt cele mai afectate – având o ratǎ ridicatǎ a sǎraciei ce depașește50%. comparativ,gospodăriile formate doar din doi adulţi şi un copil dependent sunt mult mai puţin afectate.
Pensionarii – un grup vulnerabil
Pensionarii au experimentat o creștere semnificativã a riscului financiar; rata lor fiind influențată negativ pe parcursul anului analizat.De asemenea,persoanele singure sunt expuse unui risc sporit al stării financiare precare,cum ar fi cazul femeilor care trāiesc singure avand o ratā ridicata comparativa faţăde bărbaţi .
În concluzie,rata sărăçiei relative reflectă proportia persoanelor sarace in raport cu venitul disponibil per adult-echivalent si reprezintă un indicator important al nivelului general al bunastarii economice in Romania.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyCât plătești anual pentru impozit, RCA și ITP la o mașină pe benzină, diesel, hibridă sau electrică
BravonetGabi Bădălău a anunțat că instanța a respins cererea Claudiei Pătrășcanu pentru ordin de protecție împotriva lui
LylaCât de des faci analiza de colesterol după 30 de ani și când sunt utile alte teste
Revista IoanaTratamentul hormonal pentru menopauză început între 45 și 59 de ani nu a fost asociat cu mai multe infarcturi sau AVC-uri. Analiza preliminară a inclus 52.330 de femei.
News24Contribuția firmei la contul de economii și investiții CEI-D, la locul unde salariatul are funcția de bază, împarte cu alte beneficii plafonul de scutire de 33% din 2027
Dolce SportAlexander Zverev a pierdut primul meci ca lider mondial în fața lui Lorenzo Musetti
