Parlamentul României celebrează 15 ani de la aderarea țării la Uniunea Europeană, un moment marcat printr-o ședință comună. Deși evenimentul ar fi trebuit să aibă loc în primele zile ale lunii ianuarie, acesta a fost amânat din cauza vacanței parlamentare.
În această perioadă, Europa a traversat diverse provocări, inclusiv criza financiară din 2008 și Brexit-ul. În prezent, continentul se confruntă cu tensiuni generate de conflicte regionale. Aderarea României la UE a adus beneficii semnificative, chiar dacă unele dintre speranțele exprimate în 2007 nu s-au concretizat.

Spațiul Schengen: O aspirație constantă

Un aspect vital al integrării României în Uniunea Europeană este aderarea la spațiul Schengen. Aceasta rămâne o țintă neîndeplinită până acum, deși este stipulată în tratatul de Aderare – articolul 4 al Protocolului referitor la admiterea României și Bulgariei.
Premierul nicolae Ciucă a declarat recent că nu poate garanta integrarea României în Schengen pentru anul 2022, subliniind că decizia depinde de factori externi. „Voi face tot ce este necesar pentru ca România să îndeplinească cerințele necesare”, a afirmat el.

Aderarea la euro: O promisiune amânată

Inițial, România visa să adopte moneda euro încă din 2012; ulterior termenele au fost revizuite pentru anii 2015 și apoi 2020 sub conducerea premierului Victor Ponta. Guvernatorul Băncii Naționale sugerează acum o posibilitate între anii 2024-2026 pentru îndeplinirea criteriilor necesare intrării în zona euro.
Conform unui sondaj Eurobarometru Flash recent realizat, aproximativ 75% dintre români susțin adoptarea monedei euro; totuși majoritatea consideră că țara nu este pregătită pentru acest pas (69%). De asemenea, există temeri legate de pierderea controlului asupra politicii economice odată cu trecerea la moneda unică.

Achiziții și transparență: Beneficiile apartenenței

Aderarea României la Uniunea Europeană a facilitat libertatea de circulație atât pe plan personal cât și economic. Aceasta a contribuit semnificativ la creșterea transparenței instituțiilor publice și combaterea corupției.Chiar dacă România continuă să se confrunte cu probleme legate de corupție pe continent european, progresele sunt evidente comparativ cu situația din urmă cu un deceniu și jumătate.

Crestere economicã si provocãri sociale

Până în prezent PIB-ul României aproape s-a dublat față de anul aderării (de la aproximativ 123 miliarde euro în 2007 până aproape de 240 miliarde euro). Totuși rata șomajului a avut fluctuații semnificative iar rata sărăciei relative s-a redus ușor pe parcursul acestor ani.

Multe sectoare economice continuã sã resimtã efectele concurenţei europene iar percepția românilor despre integrare devine mai complexã; mulți văd dezavantaje precum pierderea identității naționalе sau amenințările migrației masive care au apărut după deschiderea granițelor europene.

fonduri europene: Un bilanţ pozitiv

Dacă privim impactul financiar al apartenenţei noastre la UE între anii 2007-2021 putem observa că România a beneficiat net pozitiv din punct de vedere bugetar: aproximativ 70 miliarde euro fonduri primite comparativ cu 24 miliarde euro, contribuțiile aduse bugetului comunitar – rezultând astfel un surplus net estimat (46 miliarde euro).

Până acum ţara noastră se aflǎ într-o poziţie deficitarǎ privind absorbţia fondurilor structurale şi investiţii dar are oportunitatea sa recupereze aceste întârzieri prin proiecte viitoare ce vor beneficia atât economia localǎ cât şi dezvoltarea infrastructurii naţionale.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
aderare fonduri europene istorie membri UE Romania UE Uniunea Europeană