Compania națională Tarom a înregistrat pierderi uriașe de 186 de milioane de lei anul trecut și, mai grav, nu a reușit să respecte planul de redresare negociat și aprobat de Comisia Europeană. Vicepremierul Oana Gheorghiu a vorbit deschis despre situația critică a operatorului aerian de stat, care se află în afara graficului stabilit la Bruxelles și care, în ultimii zece ani, a avut constant rezultate negative.

Un plan de redresare ratat

Problema este simplă, dar gravă. Tarom beneficiază de un plan de redresare aprobat la nivel european, un mecanism care permite statului român să acorde sprijin financiar pentru salvarea companiei. Numai că, în loc să reducă pierderile, operatorul aerian le-a adâncit. E drept că nu e prima oară când statul intervine, dar de data aceasta lucrurile par să fi ajuns la un punct critic.

„Ministerul Transporturilor, împreună cu conducerea interimară a companiei Tarom, poartă negocieri cu Comisia Europeană. Tarom se află într-un plan de redresare aprobat de Comisia Europeană. Asta înseamnă că statul român îi dă nişte bani să încerce să se salveze. Nu e prima oară când statul român face asta cu compania Tarom. Din păcate, compania Tarom nu a reuşit să se ţină de acest plan. Nu este în grafic. Un plan de redresare presupune că nu te afunzi în pierderi. Anul trecut, compania Tarom a ajuns la 186 de milioane de lei pierdere. În ultimii 10 ani, compania Tarom a făcut pierderi constant din activitatea operaţională, deci din propria activitate, într-un singur an a făcut profit, dar din vânzarea unor aeronave şi a unor sloturi”, a declarat Oana Gheorghiu.

Modelul de business nu mai funcționează

Iar situația actuală nu mai poate continua, spune oficialul. Modelul de afaceri și structura de personal pur și simplu nu mai pot susține compania, iar dovada stă în deceniul de pierderi constante. Până la urmă, v-ați gândit vreodată că fiecare român, fie că a zburat sau nu cu Tarom, a plătit pentru funcționarea acesteia?

„Ce trebuie noi să facem, şi ce trebuie să facem în toate companiile de stat, să intervenim înainte să ajungem acolo. Asta este propunerea noastră. Şi situaţia este foarte clară. Compania Tarom nu se poate susţine singură în acest moment cu modelul de business pe care îl are, cu structura de personal pe care o are. Şi asta ne-o dovedesc cei 10 ani în care fiecare român a dat bani din buzunarul propriu, că a circulat sau nu cu avioanele, a plătit bani ca această companie să funcţioneze”, a mai spus vicepremierul.

Ochii ațintiți spre Bruxelles

Ce urmează?

Totul depinde acum de răspunsul Comisiei Europene. Conducerea Tarom a trimis o propunere de prelungire a planului de redresare, iar contextul geopolitic actual și criza combustibilului ar putea convinge Bruxelles-ul să accepte. Dar dacă răspunsul este negativ, statul român nu va mai putea injecta legal niciun ban în companie. Ar fi, practic, sfârșitul ajutorului de stat.

„Acum aşteptăm răspunsul Comisiei Europene. Tarom spune că a făcut o propunere de prelungire a planului de redresare şi e posibil că în acest moment Comisia, dat fiind contextul geopolitic şi criza de combustibil, Comisia să accepte prelungirea acestui plan şi atunci e un lucru bun cu condiţia ca Tarom să se ţină de plan. Dacă Comisia nu acceptă acest plan statul român nu mai poate să dea bani. Nu-i mai poate da Taromului ajutor de stat”, a susținut Gheorghiu.

Parteneriat strategic, singura salvare?

Dar ce se întâmplă dacă Bruxelles-ul spune nu? Oana Gheorghiu indică o singură cale de a evita închiderea: atragerea unui partener strategic. Este vorba despre o companie importantă care să vină cu experiență, un model de business sustenabil (unul care să funcționeze, clar ), sloturi noi și o altă abordare operațională.

„Nu se ajunge la închidere dacă suntem suficient de înţelepţi încât să pornim negocierile cu nişte companii importante pe care să le atragem alături de noi într-un parteneriat, care să vină cu un know-how, cu un model de business care se susţine, care este sustenabil, care să vină cu sloturi, care să vină cu un alt fel de a face treaba”, a spus Oana Gheorghiu.

Primul pas, însă, este recunoașterea problemei și așezarea la masa discuțiilor fără sloganuri politice. Hai să fim serioși, discursurile electorale nu plătesc datoriile.

„Aceste lucruri sunt de negociat. Primul pas este să acceptăm că avem nevoie de asta şi toată lumea să se aşeze la masă şi să discute înţelept, fără nuanţe politice şi fărâ sloganuri politice, că astea nu ne ajută. Deci sloganurile politice îi ajută doar pe politicieni să strângă voturi. Dar pe noi ca oameni, ca români, ca cetăţeni care plătim taxe şi impozite, sloganurile nu ne rezolvă problemele. Doar dacă ne aşezăm la masă şi discutăm onest pentru prima oară, după 10 ani, că Tarom e o companie care în felul acesta în care este ea gândită, nu poate să reziste şi să zicem că o să-i mai dea statul român într-o formă sau alta bani încă un an şi încă un an. Până la urmă tot acolo se ajunge”, a completat aceasta.

Statul român ar dori să păstreze numele Tarom și anumite rute interne considerate strategice. Acestea ar fi condițiile de pornire în negocierea cu un potențial investitor. Concluzia este însă tranșantă și lasă loc de puține interpretări. „Vrem să deţinem o companie care se numeşte Tarom. Vrem să deţinem o companie care deserveşte anumite rute interne. Probabil astea sunt importante pentru România. Acestea sunt condiţiile cu care România poate să pornească la negociere cu o companie care ar putea să vină aici cu investiţii şi cu un model de business. Nici eu nu-mi doresc să se închidă Tarom şi cred că nimeni nu-şi doreşte. Dar dacă nu o facem eficientă, va dispărea mai devreme sau mai târziu?”, a conchis Gheorghiu.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Comisia Europeană Ministerul Transporturilor oana gheorghiu Tarom