Tranzacțiile imobiliare cu zeci de mii de euro scoși din geantă vor deveni istorie. Uniunea Europeană a decis să impună o limită maximă de 10.000 de euro pentru toate plățile în numerar, o măsură care va lovi direct într-unul dintre sectoarele cele mai dependente de cash din România. Decizia, parte a unui pachet legislativ dur împotriva spălării banilor, va intra în vigoare din vara anului 2027 și va forța o digitalizare accelerată într-o țară unde, conform datelor BNR, peste 70% dintre plăți se fac încă „pe loc”, cu bancnote. Articolul de față explică noile reguli, cum se schimbă peisajul financiar pentru români și de ce piața imobiliară este cea mai vizată.

De ce acum? Noul scut european anti-spălare de bani

Decizia Bruxelles-ului nu este una izolată, ci piesa centrală a unui nou pachet legislativ menit să combată circuitele financiare ilegale. Obiectivul declarat este tăierea surselor de finanțare pentru rețelele de crimă organizată, evaziune fiscală, corupție și terorism, care se bazează masiv pe anonimatul oferit de numerar. Tranzacțiile mari cu cash sunt aproape imposibil de urmărit, permițând fondurilor ilicite să intre în economie fără a lăsa urme digitale.

Noul cadru legal, oficializat prin Regulamentul (UE) 2024/1624, marchează o schimbare mare de abordare. Fiind un regulament, și nu o directivă, se va aplica direct și uniform în toate cele 27 de state membre începând cu 10 iulie 2027, fără a necesita transpunere în legislațiile naționale. Se elimină astfel discrepanțele actuale, unde limitele variau dramatic, de la 500 de euro în Grecia la 15.000 de euro în Croația, creând portițe pentru mutarea banilor murdari între țări. Coordonarea va fi asigurată de o nouă agenție europeană, AMLA (Anti-Money Laundering Authority), care va supraveghea instituțiile cu risc ridicat și va gestiona anchetele transfrontaliere.

Plafon de 10.000 de euro, dar vigilență sporită de la 3.000

Regula de bază este simplă: orice plată în numerar care depășește 10.000 de euro, fie într-o singură tranșă, fie în mai multe tranșe legate între ele, va fi interzisă. Sumele care trec de acest prag vor trebui achitate exclusiv prin metode trasabile, precum transferul bancar sau plata cu cardul, care lasă o evidență clară a tranzacției și a părților implicate.

Dar asta nu e tot. Pachetul legislativ introduce și obligații suplimentare pentru sume mai mici. Pentru orice tranzacție cash ocazională cu o valoare cuprinsă între 3.000 și 10.000 de euro, comercianții și alte entități obligate, precum contabilii sau agenții imobiliari, vor trebui să aplice măsuri de verificare a identității clientului (Customer Due Diligence). Scopul este eliminarea anonimatului și pentru operațiunile de valoare medie, considerate la fel de vulnerabile. Oficialii europeni insistă că măsura nu vizează eliminarea numerarului. Cetățenii vor putea folosi în continuare banii lichizi pentru cumpărăturile de zi cu zi, iar păstrarea economiilor în numerar acasă nu este interzisă.

Cum arată harta plăților cash în România astăzi?

Pentru România, unde plata „cu sacoșa” este încă o practică răspândită, impactul va fi semnificativ. Țara noastră are deja o legislație care limitează plățile în numerar, Legea nr. 70/2015, însă plafoanele sunt diferite și, în unele cazuri, mai permisive. În prezent, regulile naționale stabilesc următoarele praguri zilnice:

  • 10.000 de lei între două persoane fizice;
  • 10.000 de lei între o persoană fizică și o firmă;
  • 5.000 de lei între două persoane juridice (firme);
  • 2.000 de lei pentru plățile către magazinele de tip cash & carry.

Plafonul european de 10.000 de euro (aproximativ 50.000 de lei) va funcționa ca un „capac” general. Chiar dacă legislația națională ar permite o tranzacție mai mare între persoane fizice, aceasta nu va putea depăși limita impusă de UE. Statele membre, inclusiv România, au libertatea de a menține sau de a introduce limite chiar mai stricte decât cea europeană.

Lovitură pentru tranzacțiile imobiliare „la pungă”

Sectorul care va resimți cel mai puternic șocul este, fără îndoială, cel imobiliar. Plata avansului pentru un apartament sau chiar achitarea integrală a unui teren sau a unei garsoniere cu bani cash este o practică frecventă. Aceasta facilitează adesea subdeclararea valorii reale a proprietății în contractul de vânzare-cumpărare, o metodă clasică de evaziune fiscală prin care se plătesc taxe și impozite mai mici.

Din 2027, acest lucru devine ilegal. Orice sumă de peste 10.000 de euro va trebui să treacă obligatoriu prin sistemul bancar. Notarii și agenții imobiliari, fiind entități obligate să raporteze tranzacțiile suspecte, vor avea un rol și mai important în aplicarea noilor reguli. Practic, se închide una dintre cele mai mari portițe pentru spălarea banilor și evaziune în piața imobiliară, forțând o transparență totală a fluxurilor financiare.

Provocări pentru România rurală și seniori

Deși eficientă în lupta cu economia subterană, măsura aduce și provocări. Analiștii atrag atenția asupra impactului social, în special în zonele rurale și în rândul persoanelor în vârstă. Comunitățile cu acces limitat la infrastructură bancară sau cu un nivel redus de educație digitală ar putea fi dezavantajate. Pentru mulți seniori, obișnuiți să opereze exclusiv cu numerar, tranziția către plăți digitale poate reprezenta o barieră greu de depășit.

Se ridică și problema confidențialității financiare. Pentru o parte a populației, numerarul reprezintă un instrument de control personal asupra bugetului și o formă de libertate față de sistemul bancar. Provocarea pentru România va fi să echilibreze beneficiile transparenței cu nevoia de a nu crea noi forme de excluziune socială. Băncile și instituțiile de plată vor trebui să dezvolte soluții digitale simple, sigure și accesibile pentru toate categoriile de cetățeni, indiferent de vârstă sau de mediul de proveniență.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
limita cash plati cash regulament UE spalare de bani tranzactii imobiliare