Oportunități de restructurare pentru companiile de stat în contextul pandemiei

companiile de stat, în fața unei crize profunde

Pandemia a oferit un cadru propice pentru restructurarea companiilor de stat din România, care au acumulat pierderi considerabile în ultimii ani. Premierul Florin Cîțu a subliniat, cu ocazia dezbaterii CONFIDEX organizate de Impetum Group, că aproximativ 750 de astfel de entități se află în diverse stadii ale insolvenței, având arierate semnificative ce reprezintă resurse neutilizate ale economiei românești.

Măsuri adoptate în sectorul privat versus sectorul public

Conform datelor prezentate la CONFIDEX Q4, managerii din mediul privat au implementat măsuri variate pentru a face față efectelor crizei.astfel, 20% dintre aceștia au recurs la șomaj tehnic, 17% au realizat concedieri și 14% au redus salariile angajaților.De asemenea, peste jumătate dintre companii s-au digitalizat. În contrast, nu există informații clare despre acțiunile întreprinse de managerii din sectorul public.

Analiza companiilor aflate în dificultate

O analiză realizată de CITR a identificat 31 de companii publice cu probleme financiare severe (definite prin pierderi operaționale negative pe parcursul ultimilor trei ani sau prin supraîndatorare). Acestea generează pierderi anuale totale estimative la 2 miliarde lei și acumulează datorii totale ce depășesc 11 miliarde lei. În plus, aceste entități susțin aproximativ 65.000 locuri de muncă.

În ultimele luni doar cinci dintre aceste firme au solicitat măsuri legale pentru restructurare: două s-au folosit de Ordonanța Guvernului nr.6 privind datoriile către bugetul național; o companie a intrat într-un concordat preventiv; iar alte două au beneficiat de ajutoare financiare destinate salvării sau restructurării.

Necesitatea unei schimbări culturale

aurel Podariu, Senior Partner CITR și business Development Manager Impetum Group, a declarat că este esențial să se acționeze rapid pentru transformarea dificultăților întâmpinate într-o oportunitate reală pentru mediul economic românesc. Un exemplu pozitiv menționat este ROMAERO care a reușit să recupereze deja suma record de 50 milioane lei prin aplicarea OG6/2019.

Premierul Cîțu a accentuat importanța schimbării percepției asupra falimentului: „Falimentul poate fi o curățare necesară a sistemului”, afirmând că resursele blocate trebuie gestionate eficient și că este crucial să se decidă care companii pot continua activitatea și care nu.

Exemplificări din mediul privat

Un exemplu relevant din sector este RAFO – odată una dintre cele mai mari rafinării din România – care după insolvență s-a reconvertit într-un depozit logistic major generând noi locuri de muncă (200 create până acum) cu obiectiv suplimentar stabilit la încă 600 pe termen lung.

Cîțu subliniază necesitatea reformei sistemului public prin trei direcții principale: restructurarea firmelor deficitare; revizuirea politicilor salariale; digitalizarea proceselor administrative.

Context european al falimentului

Datele Uniunii Europene indică faptul că zilnic circa 600 firme europene intră în faliment iar aproape jumătate dintre europeni ezită să deschidă o afacere temându-se eșecurile posibile. Soluțiile disponibile pentru reorganizarea datoriilor includ OG6 privind datoriile bugetare și procedura simplificată eșalonată printre altele.

Anual va fi implementată Directiva Europeană nr.2019/1023 referitoare la insolvență şi restructurare preventivă menită să protejeze firmele viabile şi să promoveze cultura prevenirii problemelor financiare.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
companii de stat economie pandemie pierderi financiare restructurare