Insolvențele ⁢în România: O criză ascunsă în umbra pandemiei

Impactul pandemiei asupra companiilor românești

Un‌ nou studiu realizat​ de CITR, lider ⁣pe​ piața de‍ insolvență⁤ și restructurare, evidențiază o‍ situație alarmantă în rândul companiilor din România. Deși ‍se anticipa un ⁢val semnificativ de‍ insolvențe⁢ ca urmare a efectelor pandemiei, acesta întârzie să apară. În schimb, un număr considerabil de firme se​ află într-o stare critică, dar nu accesează ‍opțiunile disponibile pentru restructurare.

Creșterea insolvențelor iminente

Analiza arată că în 2020,​ pe fondul crizei generate de COVID-19, numărul ⁤firmelor aflate în insolvență‌ iminentă a‍ atins cote⁢ alarmante. acest nivel este comparabil cu cel din 2013, când economia românească resimțea încă efectele crizei financiare ​globale ‍din 2008. Măsurile internaționale menite să ‌sprijine economia au avut un impact profund⁢ asupra sectorului ⁣economic românesc.

Andra ‌Caragea, CEO CITR, subliniază: „Deși ne-am așteptat ‌la o​ explozie a insolvențelor cauzate de pandemie, realitatea ⁤este diferită. Schemele guvernamentale au contribuit la reducerea numărului acestora.” Aceasta adaugă că problema reală constă într-un val ascuns al dificultăților financiare ⁤care afectează companiile fără ca acestea să recurgă⁢ la ‌măsuri preventive.

Statistici îngrijorătoare

În ​România, dintre cele 6654 de⁢ firme⁤ aflate în stare de insolvabilitate iminentă în 2020, doar 293 au inițiat proceduri legale sau măsuri financiare‌ pentru ⁣restructurare. De asemenea, anul trecut s-a observat o creștere modestă ⁣de doar 7% a procedurilor ‌noi de insolvență și o scadență semnificativ mai mare⁢ (33%)‌ a ​cazurilor noi⁣ considerate ​relevante.

Studiul CONFIDEX​ realizat împreună cu Impetum Group confirmă faptul că‌ IMM-urile‍ sunt cele mai afectate; managerii acestora⁤ estimează⁢ o redresare financiarară după⁣ aproximativ 21 luni comparativ cu cei din companii mari ‌care prognozează‌ un termen mai scurt – doar 19 luni.

Necesitatea unor măsuri proactive

CITR subliniază că numai 1% dintre firmele aflate‌ într-o‌ situație critic direcțional au reușit să devină viabile prin metode interne. paul Cîrlănaru afirmând: ‌„Pandemia a ‍amplificat problemele existente și necesitatea acțiunii rapide.” Este evident că intervențiile punctuale nu sunt suficiente;​ accesarea procedurilor formale devine esențial‍ pentru supraviețuirea ‍acestor entități economice.

În ‌plus față de sectorul privat, aproximativ 30% ⁢dintre companiile publice se confruntau‌ cu dificultățile financiare similare. Companii​ precum ROMAERO sau CFR Marfã manifestând deschidere către restructurări reprezintã exemple pozitive necesar pentru‍ restabilirea credibilității economice.

Direcții legislative viitoare

Uniunea Europeanã își⁣ propune să ⁤sprijine reluarea⁢ activităților ⁣economice prin⁢ facilitarea accesării măsurilor adecvate la primele semne ale dificultăților financiare. În acest context ⁤legislativ național ⁤va suferi modificări prin implementarea Directivei UE ‌privind prevenția insolvabilității și restructurării.

Odatã ce aceste reglementări vor ‌fi adoptate in ⁤Romania antreprenorii vor beneficia atât de procese mai clare cât și flexibile care le vor permite‍ negocierea directã cu creditorii si ⁣suspendarea executării silite ‍atunci‌ când întâmpină probleme financiare timpurii.

Despre⁣ studiul CITR privind companiile impactate

CITR definește „compania impact” ca fiind acea⁣ entitate ce dispune dе active ce depãsesc un milion ​dе euro si analizeazã diverse aspecte ⁣ale performanţei lor⁣ economice şi structurale pe parcursul anului atipic -2020 – plin dе provocări‌ fără precedent datorate ‍pandemiei COVID-19.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Companii dificultate Impact Romania soarta companiilor