14,8 milioane de euro primește România din rezerva agricolă a UE. Este a doua cea mai mare alocare după Portugalia

Comisia Europeană a mobilizat peste 56 de milioane de euro din rezerva agricolă pentru fermierii afectați de fenomene meteo nefavorabile în 2025 și la începutul lui 2026, iar România primește 14,8 milioane de euro, a doua cea mai mare alocare după Portugalia, care primește 30 de milioane de euro. Banii vizează compensarea culturilor de porumb și floarea-soarelui distruse în vara 2025 și pot fi suplimentați de statul român cu până la 200% din fonduri naționale.

În practică, alocarea de 14,8 milioane de euro plasează România peste Cipru, care primește 4,6 milioane de euro, Croația, cu 4,4 milioane de euro, și Slovenia, cu 2,8 milioane de euro, dar la o distanță de 15,2 milioane de euro de Portugalia. Pentru ferme, miza nu este doar nivelul grantului european, ci viteza cu care acesta intră în conturi, fiindcă plata trebuie făcută de autoritățile naționale cel târziu la 28 februarie 2027, după o perioadă în care costurile au continuat să urce.

Presiunea de business este deja vizibilă în zonele puternic afectate de secetă. În județul Dolj, seceta severă și valurile de căldură repetate din iunie-august 2025 au compromis 34.745 de hectare de porumb, din care peste 31.700 de hectare au avut un grad de afectare de 71-100%. La floarea-soarelui, au fost calamitate 57.249 de hectare, iar 45.672,3732 hectare au fost afectate în proporție de 71-100%.

Romulus Agapie (directorul Direcției Agricole Județene Dolj) a descris efectul direct asupra bilanțurilor fermelor:

„Au început să-și vândă din terenuri.”

Pentru decidentul din agribusiness, acesta este indicatorul cel mai concret al stresului de lichiditate: activele fixe sunt transformate în numerar pentru acoperirea datoriilor curente și pentru finanțarea noului ciclu de producție. Iar când fermele intră în această fază, capacitatea de a menține suprafața exploatată și rotația culturilor se reduce.

Sprijinul european poate fi triplat de stat, dar schema națională nu este încă detaliată public

Comisia Europeană a precizat că sprijinul poate merge către cultivatorii de fructe, nuci, viță de vie, măslini și culturi arabile, inclusiv către producătorii de animale mixte. Instituția a arătat și condiția esențială pentru implementare: statul poate adăuga până la 200% din fondurile europene, dar trebuie să evite supra-compensarea și denaturarea concurenței.

Potrivit Adevarul, notificarea națională trebuie să includă acțiunile prin care autoritățile evită plata peste pierderea efectivă, iar Comisia cere explicit ca fermierii să primească rapid sprijinul. Aici apare principalul risc de execuție: suma europeană este certă, însă nivelul cofinanțării de la bugetul României și criteriile individuale de distribuire nu au fost anunțate încă.

Comisia Europeană a transmis în comunicatul de presă:

„Sprijinul va fi direcționat către cultivatorii de fructe, nuci, viță de vie, măslini și culturi arabile, inclusiv către producătorii de animale mixte. Bugetul alocat poate fi completat cu până la 200% din fondurile naționale.”

Și aceeași instituție a fixat și termenul-limită de execuție:

„Autoritățile naționale trebuie să se asigure că fermierii primesc rapid sprijinul, iar ajutorul trebuie distribuit până cel târziu la 28 februarie 2027.”

Numai că pentru multe exploatații acest orizont este lung raportat la nevoia de capital de lucru. Un reper deja cunoscut din schema anterioară este nivelul de 200 euro/hectar calamitat. Raportat la costurile actuale, acest nivel nu mai acoperă nici măcar scumpirea inputurilor: îngrășămintele au crescut cu aproximativ 40% față de anul trecut, iar salariile au urcat cu 12-15%, pe lângă motorina mai scumpă.

Petre Petrescu (fermier din județul Dolj) a cuantificat exact decalajul dintre ajutor și cost:

„E ridicolă. Nu prea se cade să vorbesc așa, pentru că până la urmă e un ajutor, dar vorbind tehnic banii ăștia nu-mi asigură acoperirea creșterii valorice a prețului îngrășămintelor chimice. Nu-mi asigură. Nu-mi asigură creșterea prețului la motorină. Ca să-mi păstrez oamenii a trebuit din propria inițiativă să le măresc salariile. Le-am mărit cu 12-15%, ca să nu plece nimeni.”

Pentru profitabilitate, asta înseamnă că despăgubirea are mai degrabă rol de amortizor de cash-flow decât de refacere integrală a marjei brute. Fermele foarte îndatorate pot folosi sumele pentru rostogolirea datoriilor comerciale, nu pentru investiții sau recapitalizare.

Seceta schimbă structura culturilor, iar mutarea spre toamnă redistribuie riscul, nu îl elimină

Una dintre reacțiile imediate ale fermierilor a fost reducerea expunerii pe culturile cele mai lovite de secetă. În județul Dolj, suprafața cu porumb a scăzut cu peste 11.000 de hectare, până la 55.243 de hectare. La floarea-soarelui, suprafața a coborât de la 89.611 hectare în 2025 la 74.760 hectare în acest an.

Dar retragerea din culturile de primăvară nu înseamnă automat recuperare de venit. Suprafața însămânțată cu culturi de toamnă a crescut la grâu, rapiță și orz. La rapiță, Doljul a urcat de la sub 30.000 de hectare la 41.000 de hectare, iar la orz la aproximativ 39.000 de hectare, față de un nivel anterior descris de autorități ca fiind mult mai mic. Romulus Agapie (directorul Direcției Agricole Județene Dolj) spune că aceste rezultate sunt favorabile, „susținând estimările naționale pentru o recoltă foarte bună”.

Și aici apare însă al doilea risc de business: schimbarea structurii de culturi mută dependența de la secetă la regimul precipitațiilor excesive și la volatilitatea prețurilor de valorificare. La orz, unii fermieri au contracte futures la peste 1 leu/kg, în timp ce alții vând la 0,70-0,75 lei/kg. Diferența de cel puțin 0,25 lei/kg între capetele intervalului poate separa o marjă acceptabilă de una foarte subțire.

Petre Petrescu (fermier din județul Dolj) a explicat cum excesul de apă a redus producția exact în culturile spre care fermierii s-au orientat:

„La floarea-soarelui situația stă mai bine pentru că la noi, în partea asta de nord-vest a județului, noi stăm pe un teren argilos. Ploile abundente din toamna, iarna și primăvara acestui an ne-au făcut un foarte mare bine prin restabilirea regimului hidric al solului, dar și un foarte mare rău, pentru că au fost în exces, au băltit, și am întors, adică am reînsămânțat, suprafața de 70 de hectare de rapiță, care a fost înecată de ploile abundente. Și în contextul acesta am fost obligați să semănăm 70 de hectare de floarea-soarelui, astfel încât am crescut de la 70 de hectare, cât aveam înainte, la 140 de hectare.”

Datele din teren arată că producția de rapiță a coborât pe unele suprafețe la o treime din nivelul așteptat, iar la orz estimarea este de 5-6 tone/ha, sub intervalul de 8-10 tone/ha anticipat inițial. Un alt fermier și-a redus porumbul la 40 de hectare, după ce în 2025 i-au fost calamitate aproximativ 100 de hectare. Asta sugerează că adaptarea actuală este defensivă: fermierii reduc riscul agronomic imediat, dar sacrifică potențial de producție și, posibil, volum exportabil.

Cel mai apropiat reper de urmărit pentru piață este decizia Guvernului privind suplimentarea națională a celor 14,8 milioane de euro și schema de distribuire către ferme, fiindcă termenul final de plată este deja fixat de Comisia Europeană la 28 februarie 2027.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaO elevă i-a spus Alinei Epure că bea 7 cafele zilnic pentru a rezista la studiuRevista IoanaPrimești 1.194 de lei lunar pentru un copil în plasament. Când se acordă majorarea și sprijinul separatNews24Procurorii verifică dispozitivele soților Georgescu. Călin a fost adus din arest, Cristela a venit la DIICOTDolce SportMan spune că României nu i-a ieșit nimic în meciul cu SuediaGetPonyDacia oferă prime între 45.000 și 210.000 de lei, după vechime, angajaților care aleg să pleceBravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie