Deficitul fiscal estimat la 6,25% din PIB pentru întregul an menține economia românească pe muchia retrogradării, chiar dacă S&P Global Ratings a confirmat ratingurile de credit suveran la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt. Menținerea perspectivei negative reflectă riscurile ridicate legate de capacitatea țării de a reduce deficitul extern, decizie care influențează direct costul la care statul se va împrumuta în următoarele 6-12 luni.
Dar la ce ne ajută, această menținere pe linia de plutire? Dincolo de jargonul agențiilor, miza operațională este uriașă pentru orice CFO: cu nevoi de finanțare externă evaluate la aproximativ 18% din PIB și o pondere ridicată a investitorilor nerezidenți în datoria guvernamentală, orice șoc se traduce imediat în creșterea randamentelor la titlurile de stat. Iar când statul se împrumută scump pentru a-și acoperi găurile, băncile comerciale ajustează automat marjele pentru creditele corporate.
Nu este un secret că instabilitatea de la Palatul Victoria complică ecuația fiscală (guvernul de reformă s-a dizolvat pe 5 mai, în urma unei moțiuni de cenzură). Totuși, așa cum semnalează zf într-o analiză publicată recent, ratingul a fost salvat de așteptarea ca principalele partide să susțină măsuri importante de consolidare, inclusiv un buget credibil pentru 2027.
Cifrele care limitează spațiul de manevră
Cifrele vorbesc de la sine.
Și lucrurile stau puțin diferit față de percepția generală de la începutul anului. Deși deficitul fiscal s-a redus la 1% din PIB în primul trimestru din 2026 (aproape la jumătate față de anul anterior), S&P estimează pentru întregul an un nivel de 6,25% din PIB, plasând România printre țările cu cele mai ridicate deficite din regiunea EMEA. Mai mult, agenția prognozează o stagnare a economiei în 2026, urmată de o revenire la 2,5% creștere abia în 2027.
Numai că salvarea ar putea veni din zona investițiilor publice. România ar urma să primească aproximativ 15 miliarde de euro din fonduri europene în acest an (inclusiv 10,7 miliarde de euro prin PNRR), echivalente cu până la 3,5% din PIB. Deblocarea banilor depinde însă strict de reforme, cu accent pe salarizarea publică și administrație.
Riscurile care pândesc la orizont
Inflația ridicată, care a ajuns la 10,7% în aprilie, lovește deja consumul privat. Iar presiunile constante pe cursul valutar limitează sever spațiul BNR de a relaxa politică monetară. Agenția avertizează clar că ar putea retrograda România dacă blocajul politic se prelungește sau dacă noul executiv nu reușește să reducă deficitul fiscal în 2027.
Decizia finală privind traiectoria economică se mută acum exclusiv în terenul politic. S&P așteaptă formarea unui nou guvern în următoarele săptămâni, fie prin refacerea coaliției anterioare cu un premier tehnocrat, fie printr-un guvern minoritar, iar piețele financiare vor taxa imediat orice întârziere în atragerea fondurilor europene așteptate în perioada 2026-2027.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCum alegi un robot de curățenie și ce întreținere îți rămâne de făcut
News24Luca Niculescu spune că România a încheiat procedurile tehnice pentru OCDE înaintea celorlalți candidați
Dolce SportCostin Curelea pleacă de la România U21 după ratarea Euro și eșecul cu 1-7 în fața Spaniei
GetPonyCând este permis claxonul în oraș și ce abateri aduc amenzi de până la 1.081,25 lei sau suspendarea permisului
BravonetIan cere iertare după ce a urinat în timpul concertului de la Arenele Romane
LylaPlanșeul pelvin poate fi prea tensionat, nu doar slăbit. Când exercițiile Kegel pot agrava simptomele
