ANRE – prețul la noncasnici a rămas 1,16 lei, scumpirile la raft nu vin din energie

Scumpirile din magazine nu au nicio legătură cu prețul energiei, susține vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Gabriel Andronache. Potrivit datelor oficiale prezentate luni, consumatorii noncasnici au plătit același preț pentru electricitate și după ieșirea din schema de plafonare, adică 1,16 lei, iar autoritățile ar trebui să caute vinovații în altă parte.

Prețul a rămas neschimbat pentru firme

Datele analizate de ANRE arată clar că firmele nu au suportat costuri mai mari la electricitate după eliminarea schemei de sprijin. E drept că situația stă diferit pentru o parte din populație.

„Consumatorul noncasnic, la ieșirea din schemă, a plătit același preț în realitate. Era undeva la 1,16 lei și, după, în luna iulie, conform datelor și analizelor noastre, a fost tot 1,16 lei”, a explicat oficialul. În schimb, majorările s-au resimțit în buzunarele consumatorilor casnici, în special la cei cu un consum energetic redus. „Cel care a fost afectat de creștere a fost consumatorul casnic, cu acel consum mic care era până în 300 de kilowați, cu acele praguri de 100, 255 și 300. Dacă ne gândim că prețurile la raft au crescut, pot să vă spun cu foarte mare seriozitate că nu este din cauza energiei”, a subliniat vicepreședintele ANRE. Acesta a adăugat tranșant că „cineva ar trebui să se ocupe de acest lucru”.

Nevoia de mai multă producție

Dar cum se poate ajunge, până la urmă, la prețuri mai mici? V-ați gândit vreodată la asta? Soluția, spune Andronache, stă în creșterea producției locale și în dezvoltarea interconexiunilor energetice. Prețul energiei electrice a explodat în ultimul deceniu, urcând de la circa 36-39 de euro pe megawatt-oră la aproximativ 108 euro.

„Ne dăm seama că avem nevoie de producție. Acesta este principalul scop și principalul obiectiv. Și interconexiuni”, a punctat el. Ca exemplu, a fost dat cazul Italiei, care are un preț al energiei mai mare decât România, deși importă masiv din Franța, o țară cu producție excedentară. „Franța exportă foarte mult și peste 80% din exportul ei merge direct către Italia, aproximativ 45 de terawați anual, aproape de consumul României, care este de circa 54 de terawați anual”.

Exportăm ieftin, importăm scump

Iar aici apare o altă problemă, una care ține de strategia națională. România face o afacere proastă pe piața energiei.

„Noi exportăm pe vârf de producție, unde prețul e mic, și importăm pe seară și dimineața, pe vârf de sarcină, unde prețurile sunt mari”, a spus Andronache. O situație care, hai să fim serioși, menține costurile ridicate și afectează deciziile investitorilor.

Soluția stocării

Vicepreședintele ANRE crede că echilibrul pieței poate fi atins prin dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite folosirea surplusului din timpul zilei în orele de vârf de consum. „Vârful de producție din timpul zilei trebuie întârziat, iar această întârziere se poate face numai prin stocare”.

Cifrele vorbesc de la sine.

La finalul anului 2025, România avea o capacitate de stocare dispecerizabilă de aproape 600 de megawați (mai exact 593 MW). Numai că, în același an, au fost scoase din uz capacități de producție de circa 850 de megawați, dintr-un total de 1.048 MW ce trebuiau închise conform angajamentelor. Un semnal pozitiv vine însă din piață: tot mai mulți producători și prosumatori își modifică autorizațiile pentru a include și sisteme de stocare, adaptându-se noilor realități din sector.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRomânia începe Nations League în Suedia după șase deplasări fără victorieGetPonyGreen Water & Power și Autel pun în funcțiune al 10.000-lea port de încărcare după trei aniBravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luatLylaToshisuke Kanazawa a câștigat al 19-lea titlu național la 90 de ani. Cum își adaptează antrenamenteleRevista IoanaLumina din dormitor a fost asociată cu riscuri cardiovasculare. Cum reduci expunereaNews24Salariul minim cumpără cu 23% mai multe alimente, deși prețurile au urcat cu 53% în cinci ani