Banca Japoniei a decis joi să mențină rata dobânzii de referință la 0,75%, o mișcare anticipată de piețe. Numai că, dincolo de cifră, avertismentul băncii centrale este cel care dă tonul: majorarea prețurilor la petrol, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, va împinge inflația în sus.
O încetinire de scurtă durată
La prima vedere, lucrurile par sub control. Banca Japoniei (BoJ) estimează că, datorită moderării actuale a prețurilor la alimente și subvențiilor guvernamentale, inflația „ar trebui să încetinească temporar, coborând sub pragul de 2%”. Acesta este, de altfel, și nivelul-țintă stabilit de instituție. Dar e doar o acalmie de moment.
Petrolul, principalul vinovat
Avertismentul real vine abia acum. Ulterior, „ritmul de creștere (al inflației) ar trebui să fie împins în sus, sub impactul recentei creșteri a prețurilor petrolului brut”, a transmis clar banca centrală. E drept că situația necesită o „atenție susținută” din partea autorităților. liniștea nu va dura.
O problemă globală, nu doar japoneză
Și nu e doar o problemă a Japoniei, să fim serioși. Declarațiile de la Tokyo vin la doar o zi după un avertisment similar din partea Rezervei Federale americane (Fed). Este „prea devreme pentru a determina amploarea și durata efectelor potențiale (ale conflictului, n.r.) asupra economiei”, a estimat miercuri președintele Fed, Jerome Powell. Iar concluzia sa este tranșantă: „pe termen scurt, creșterea prețurilor la energie va face ca inflația globală să crească”.
Guvernul intervine la pompă
Cum se simte asta în buzunarul japonezului de rând? Păi, hai să vedem. Deși inflația (excluzând produsele proaspete) a încetinit la 2% pe an în ianuarie, mulțumită unor subvenții mai vechi pentru energie adoptate la finalul lui 2025, conflictul din Orientul Mijlociu a aruncat totul în aer. Prețurile la combustibil au explodat.
Cifrele sunt clare.
Luni, prețul benzinei a atins un maxim istoric de 190,8 yeni pe litru, echivalentul a 1,04 euro. Drept răspuns, guvernul de la Tokyo a demarat acordarea de subvenții suplimentare. Obiectivul, conform purtătorului de cuvânt Minoru Kihara, este de a readuce prețul la pompă la „aproximativ 170 de yeni pe litru”. O scădere semnificativă, dar finanțată, până la urmă, tot din bani publici.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News


