Un avertisment serios vine de la Banca Națională a României privind impactul conflictului din Orientul Mijlociu. O creștere permanentă a prețului petrolului ar putea șterge complet prognozele actuale privind inflația, a declarat viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu.
Situația de securitate globală generează o volatilitate ridicată pe piețele energetice și financiare. Potrivit publicației Adevărul, care citează declarațiile oficialului BNR făcute la conferința „Rethink Economics – De la măsuri urgente, la strategii de dezvoltare”, estimările arată că o majorare de 10% a prețului țițeiului ar adăuga 0,3% la rata anuală a inflației.
Impactul conflictului din Orientul Mijlociu
Cosmin Marinescu a subliniat că tensiunile geopolitice actuale afectează direct economia globală. „Agravarea situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea şi sporeşte volatilitatea la nivel global, în special pe pieţele produselor energetice, dar şi pe pieţele financiare, foarte sensibile la asemenea turbulenţe geopolitice şi de securitate”, a explicat viceguvernatorul BNR.
Deși dependența României de importurile de petrol este mai redusă comparativ cu alte state europene, cifrându-se la circa 1,5% din PIB ca medie pentru perioada 2022-2024 și scăzând spre 1% din PIB pentru 2025, riscurile rămân. Expunerea prin prețurile bunurilor de consum este una importantă. „Estimările noastre arată că o creştere permanentă cu 10% a preţului petrolului va avea un impact anual asupra inflaţiei de circa 0,3% ceea ce, din păcate, ar anula complet estimările de inflaţie actuale”, a afirmat Marinescu. El a adăugat că un conflict prelungit se poate transforma într-o problemă complexă pentru Europa și România: „Nu excludem ca războiul din Golf să se întindă pe o perioadă mai lungă, situaţie care se poate transforma, inclusiv pentru economiile europene şi deci şi pentru noi, pentru România, într-o lamă cu două tăişuri”.
Consolidarea fiscală, o condiție esențială
Oficialul BNR a reiterat poziția fermă a băncii centrale privind necesitatea disciplinei bugetare. „Noi, la Banca Naţională a României, am spus în repetate rânduri că nu există alternativă raţională la necesitatea consolidării finanţelor publice, obiectiv care impune consecvenţă de-a lungul anilor”, a spus Cosmin Marinescu. Acesta a insistat că reducerea deficitului nu este o alegere, ci o obligație.
„Reducerea deficitului bugetar nu este opţională, ea este o condiţie esenţială pentru credibilitatea politicilor statului şi pentru stabilitatea macroeconomică. Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară şi să corectăm dezechilibrele structurale”, a continuat el. Deficitele mari, alături de o balanță externă negativă, impun măsuri de ajustare clare. „Amploarea deficitelor bugetare, dublată de deteriorarea balanţei externe, ne obligă la eforturi de ajustare pe măsură.”
Dezechilibrele economiei și noile surse de creștere
În ciuda eforturilor de ajustare bugetară din 2025, evaluate la 1,3 puncte procentuale din PIB, deficitul de cont curent nu s-a redus în mod corespunzător. „În 2025, efortul important de ajustare a poziţiei bugetare, evaluat la 1,3 puncte procentuale din PIB în termeni ESA, nu s-a translatat însă şi într-o reducere corespunzătoare a deficitului de cont curent”, a precizat Marinescu. Deficitul extern a scăzut doar ușor, de la 8,2% din PIB în 2024 la 7,95% în 2025.
Există însă și o veste bună: acoperirea acestui deficit prin fluxuri stabile, precum fondurile europene, continuă să se îmbunătățească, de la 42% în 2025 la un nivel estimat de 57% pentru anul curent. Totodată, sursele de creștere economică se schimbă. Avansul economic de 0,7% din 2025, considerat „o performanţă economică deloc de neglijat”, a fost susținut mai mult de investiții. „Deosebit de importantă pentru anul 2025 este contribuţia sporită a investiţiilor faţă de aportul consumului, contribuţie de 1% faţă de doar 0,4% în cazul consumului”, a declarat viceguvernatorul.
Ce urmează pentru economia României
Pentru viitor, accentul trebuie pus pe stimularea producției interne și a competitivității mediului de afaceri. „Trebuie să continuăm şi să accelerăm acest parcurs de creştere economică prin măsuri de extinderea competitivităţii în sfera mediului de afaceri, pentru a obţine un reviriment al producţiei care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, deci dinspre consum către producţia internă”, a subliniat Cosmin Marinescu.
În final, el a menționat importanța adoptării bugetului pentru anul următor ca un factor de stabilitate. „Consolidarea încrederii în politicile statului este însă esenţială pentru susţinerea investiţiilor. În acest sens, sperăm să avem curând bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică şi economică, un semnal deosebit de important în perioada complicată pe care o traversăm”, a încheiat oficialul BNR.
Sursa: Adevarul
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
