BNR: Creșterea economică va încetini semnificativ în 2023, dar își va reveni în 2024

Creșterea economică va încetini semnificativ în 2023, în contextul costurilor ridicate ale energiei și al prelungirii războiului din Ucraina, dar se va relansa în 2024 mai mult decât se anticipa anterior, potrivit procesului-verbal al ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR).

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice recente și a perspectivelor pe termen mediu prezentate de departamentele de specialitate, precum și a altor informații interne și externe disponibile.

Analizând evoluțiile recente ale inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a scăzut de la 16,76% în noiembrie la 16,37% în decembrie 2022 – doar marginal peste previziuni -, atingând astfel un plafon în trimestrul IV al anului 2022, în conformitate cu așteptările. S-a remarcat că, pe ansamblul perioadei, rata anuală a inflației a înregistrat o creștere mult mai atenuată decât în trimestrele anterioare – de la 15,88 la sută în septembrie -, având în vedere impactul dezinflaționist mai puternic al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, în principal ca urmare a reducerii notabile a prețurilor la combustibili pe fondul scăderii cotațiilor țițeiului și al aprecierii leului în raport cu dolarul SUA. Unele influențe dezinflaționiste suplimentare minore au provenit de la prețurile energiei și de la prețurile administrate, pe seama unor efecte de bază, au remarcat unii membri ai Comitetului.

În schimb, rata anuală ajustată a inflației CORE2 înregistrase o nouă și ușoară accelerare în trimestrul IV 2022, contrar previziunilor, crescând de la 11,9% în septembrie 2022 la 14,6% în decembrie 2022. În plus, de această dată, avansul fusese declanșat în principal de subcomponenta nealimentară și, într-o mai mică măsură, de creșterile prețurilor la alimentele procesate. Creșterile de prețuri aproape generalizate și mai rapide înregistrate în special în primele două luni ale trimestrului în segmentele nealimentar și al serviciilor ar putea fi totuși de scurtă durată, reflectând probabil creșteri de costuri întârziate sau suplimentare, precum și ajustări ale marjelor de profit, în contextul unei cereri de consum încă relativ robuste, deși se anticipează o slăbire în viitorul apropiat, au considerat mai mulți membri ai consiliului.

În urma analizei, s-a convenit că majorarea ratei anuale ajustate a inflației CORE2 ajustate a fost în continuare imputabilă șocurilor globale din partea ofertei – amplificate și extinse de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate -, dar și secetei generalizate din 2022. Efectele inflaționiste directe și indirecte ale acestora fuseseră agravate și în trimestrul IV 2022 de așteptările ridicate privind inflația pe termen scurt, de rezistența cererii în anumite segmente, precum și de ponderea semnificativă a produselor alimentare și a bunurilor importate în coșul IPC.

În același timp, s-a observat că dinamica prețurilor de producție industrială pentru bunurile de consum pe piața internă a continuat să înregistreze o creștere mai lentă în trimestrul 2022 T4, pe fondul declinului mai accentuat al variației prețurilor bunurilor de folosință îndelungată, ceea ce indică o diminuare a impactului șocurilor nefavorabile din partea ofertei asupra costurilor de producție în perioada respectivă. Cu toate acestea, așteptările de inflație pe termen scurt ale agenților economici aproape că își opriseră mișcarea descendentă spre sfârșitul anului 2022, la fel ca și așteptările de inflație pe termen mai lung ale analiștilor financiari, care rămăseseră astfel peste banda de variație a țintei, în timp ce puterea de cumpărare a consumatorilor se erodase ușor și în octombrie-noiembrie 2022, pe fondul adâncirii în teritoriu negativ a creșterii anuale a salariului mediu real net, au subliniat mai mulți membri.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii consiliului au arătat că noua versiune provizorie a datelor statistice a reconfirmat creșterea economică semnificativ mai puternică decât se aștepta în 2022 T3, cu un ritm de 1,2 la sută, adică similar cu cel din cele trei luni anterioare, ceea ce implică o creștere a deviației pozitive a producției și în această perioadă.

În schimb, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea PIB-ului a continuat să încetinească în 2022 T3 – până la 3,8%, de la 5,1% în T2 -, deși a rămas semnificativă din perspectivă istorică, în principal datorită formării brute de capital fix de această dată, cu mult înaintea contribuției consumului casnic. Cu toate acestea, contribuția exporturilor nete a reintrat puternic în teritoriu negativ în T3, având în vedere că rata anuală de creștere a importurilor de bunuri și servicii a depășit-o în mod considerabil pe cea a exporturilor acestora în termeni de volum. În acest context, rata de creștere a deficitului comercial s-a accelerat considerabil față de aceeași perioadă a anului precedent, în ciuda reducerii diferențialului nefavorabil dintre variația anuală mai mică a prețurilor de import și cea a prețurilor de export, în timp ce rata anuală de creștere a deficitului de cont curent s-a dublat, printre altele ca urmare a înrăutățirii puternice a balanței veniturilor primare.

În ceea ce privește perspectivele pe termen scurt, membrii consiliului au fost de acord că este probabil ca creșterea economică să înregistreze o încetinire treptată în 2022 T4 și 2023 T1, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Evoluțiile au presupus o contracție notabilă a cererii agregate excedentare în perioada respectivă, care a fost văzută urmând, totuși, o traiectorie superioară celei preconizate în luna noiembrie 2022, în timp ce dinamica anuală a PIB a fost anticipată să capete un ușor impuls în trimestrul IV 2022, pe fondul unui efect de bază.

S-a remarcat faptul că cei mai recenți indicatori de înaltă frecvență indicau consumul privat ca fiind principalul motor al creșterii economice anuale în 2022 T4, dar și o nouă contribuție pozitivă semnificativă a formării brute de capital fix, datorată în mare parte construcțiilor. Cu toate acestea, exporturile nete au fost considerate susceptibile de a exercita un impact contracționist mai puternic, întrucât exporturile de bunuri și servicii înregistraseră o scădere considerabilă a variației lor anuale în primele două luni ale trimestrului IV 2022, mult mai pronunțată decât cea a importurilor, printre altele în contextul evoluției nefavorabile a prețurilor externe, care a declanșat o accelerare a creșterii anuale a deficitelor comerciale și de cont curent. Membrii Consiliului și-au exprimat din nou îngrijorarea cu privire la amploarea și ritmul de creștere a deficitului de cont curent, subliniind totodată efectele majore exercitate în 2022 de înrăutățirea termenilor de schimb – care afectează în mod serios și alte economii ale UE -, precum și de accelerarea deosebit de puternică a fluxurilor de profituri reinvestite și de dividende redistribuite, contrabalansate doar într-o mică măsură de creșterea intrărilor de fonduri ale UE în contul curent.

În aceste circumstanțe, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unei monitorizări atente a evoluției pieței muncii, având în vedere, printre altele, problemele structurale înrădăcinate ale pieței, precum și probabilitatea unor creșteri salariale mai mari în sectorul privat în contextul unei inflații ridicate, care ar putea fi totuși moderată, în anumite domenii, de constrângerile impuse firmelor de costurile ridicate ale energiei și ale materiilor prime, precum și de cererea mai slabă.

În același timp, s-a observat că la începutul anului 2023 deficitul de forță de muncă raportat de companii se menținuse pe tendința de scădere graduală vizibilă în 2022 H2, în timp ce reluarea intențiilor de angajare a avut loc după o scădere semnificativă observată la sfârșitul anului trecut și în contextul unor evoluții sectoriale mixte, toate acestea sugerând o piață a forței de muncă ceva mai puțin tensionată și în viitorul apropiat.

În plus, s-a reiterat faptul că, dincolo de orizontul de timp apropiat, capacitatea unor întreprinderi de a rămâne viabile/profitabile în contextul unor costuri ridicate va fi probabil pusă la încercare și de încetarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum și de necesitatea integrării tehnologice, ceea ce ar putea duce la noi restructurări sau la falimentul unor firme. În plus, piața forței de muncă ar fi probabil din ce în ce mai afectată de extinderea automatizării și a digitalizării pe plan intern, alături de recurgerea mai frecventă de către angajatori la lucrători din afara UE.

Referindu-se la condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele rate ale pieței monetare interbancare și-au văzut ajustarea graduală descendentă prelungindu-se până în ianuarie 2023, pe fondul excesului de lichiditate din sistemul bancar. În plus, randamentele titlurilor de stat înregistraseră noi scăderi – relativ în concordanță cu evoluțiile din regiune -, în contextul îmbunătățirii accentuate a sentimentului investitorilor față de piețele financiare din economiile emergente, sub influența așteptărilor privind o înăsprire mai moderată a politicii monetare din partea Fed.

În această conjunctură, reflectând și o creștere a atractivității relative a investițiilor în monedă națională, leul a manifestat din nou o tendință de întărire față de euro începând cu jumătatea lunii ianuarie 2023. Mai mult, moneda națională se apreciase în continuare în raport cu dolarul american, în condițiile în care acesta din urmă se slăbise și mai mult în raport cu euro, pe fondul așteptărilor divergente ale investitorilor privind ritmul de înăsprire a politicii monetare de către Fed și BCE pe termen scurt.

Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului au continuat, totuși, să provină din cauza creșterii dezechilibrului extern și a incertitudinilor legate de consolidarea bugetară pe fondul războiului din Ucraina, precum și a unei posibile înrăutățiri bruște, în acest context, a percepției de risc față de piața financiară locală, au avertizat unii membri ai consiliului. Cu toate acestea, s-a convenit că, pe termen scurt, influențele opuse ale diferențialului dintre ratele dobânzilor interne și cele internaționale, inclusiv față de unele piețe din regiune, vor continua probabil să prevaleze, având în vedere persistența sentimentului favorabil al piețelor financiare mondiale, cu implicații asupra fluxurilor de capital.

În același timp, s-a observat că rata anuală de creștere a creditului acordat sectorului privat a decelerat și în decembrie 2022, deși mai moderat, ajungând la 12,1% de la 13,2% în noiembrie. Acest lucru se datora diminuării ceva mai lente a dinamicii componentei denominate în lei – pe fondul volumului mai mare al împrumuturilor acordate în cadrul programelor guvernamentale -, dar și tendinței mai accentuate de creștere a ratei înalte de variație a împrumuturilor în valută, sub influența evoluțiilor din segmentul societăților nefinanciare. Ca urmare, ponderea împrumuturilor denominate în lei în cadrul creditului acordat sectorului privat continuase să scadă, până la 68,8% în decembrie, de la 69,4% în noiembrie.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au subliniat că, având în vedere prelungirea schemelor de plafonare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025 și modificările aduse acestor scheme începând cu 1 ianuarie 2023, noile evaluări indicau perspectiva ca rata anuală a inflației să scadă într-un ritm semnificativ mai rapid decât cel anticipat anterior până la jumătatea anului 2024, în special începând cu trimestrul III 2023. Mai exact, se preconiza că rata anuală a inflației va scădea la niveluri de o cifră începând deja din 2023 T3 – cu aproape trei trimestre mai devreme decât în previziunile din noiembrie 2022 – și apoi la 7,0% în decembrie 2023, cu mult sub nivelul de 11,2% anticipat anterior. Pentru 2024 H2 a fost văzută scăzând într-un ritm vizibil mai lent și rămânând apoi ușor peste banda de variație a țintei la sfârșitul orizontului de proiecție, respectiv la 4,2%, în mod similar cu prognoza anterioară.

S-a observat că scăderea ratei anuale a inflației ar fi atribuită în principal factorilor legați de ofertă, al căror impact dezinflaționist ar urma să se accentueze progresiv în trimestrele următoare și să afecteze vizibil evoluția componentelor exogene ale IPC, dar și dinamica inflației de bază într-o anumită măsură. Se anticipa că influențele majore urmau să provină din efectele de bază dezinflaționiste tot mai puternice și din corecțiile descendente ale prețurilor unor materii prime – printre altele, ale țițeiului și ale produselor agroalimentare de bază, pe fondul relaxării piețelor angro -, precum și din îmbunătățirea producției mondiale și a lanțurilor de aprovizionare. La acestea s-ar adăuga influențele probabil generate de noua configurație a schemelor de plafonare a prețurilor la energie.

În plus, s-a convenit că balanța riscurilor legate de ofertă pentru noile perspective privind inflația a rămas relativ echilibrată, cel puțin în viitorul apropiat, având în vedere tendințele recente ale principalelor prețuri la produsele energetice și agroalimentare, precum și natura principalilor factori determinanți ai acestora.

Se preconiza că presiunile inflaționiste subiacente vor avea un impact mai puternic decât cel anticipat anterior, deși în scădere progresivă, până la dispariția completă spre sfârșitul noului orizont de proiecție, au concluzionat membrii consiliului, având în vedere noua extindere a decalajului pozitiv al PIB în trimestrul III 2022, dar și perspectivele de contracție treptată și de închidere a acestuia la jumătatea anului 2024.

S-a remarcat faptul că moderarea prospectivă a inflației de bază ar fi, de asemenea, susținută din ce în ce mai mult de efectele de bază dezinflaționiste – în special în segmentul produselor alimentare procesate – și de revenirea la normalitate a lanțurilor valorice globale, precum și de scăderea treptată a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt și a dinamicii prețurilor de import, pornind totuși de la valori recente vizibil mai mari decât cele prognozate. Pe termen scurt, se așteptau, totuși, mici influențe opuse și din cauza transmiterii treptate în prețurile de consum a costurilor crescute pentru producători, comercianți cu amănuntul și furnizori de servicii, legate în principal de produsele de bază și energie, au subliniat mai mulți membri ai comitetului. În aceste condiții, rata anuală ajustată a inflației CORE2 ar continua probabil să crească până în trimestrul 1 al anului 2023, după care ar începe să scadă progresiv, pe o traiectorie mai accentuată decât cea anticipată anterior, coborând la 9,8% în decembrie 2023 și la 4,7% la sfârșitul orizontului de proiecție, față de 7,9% și, respectiv, 4,0% preconizate anterior.

Analizând poziția ciclică viitoare a economiei, membrii Board-ului au observat că, după ce s-a temperat doar ușor în 2022, se preconiza o decelerare semnificativă a creșterii economice în 2023, în contextul costurilor ridicate ale energiei și al prelungirii războiului din Ucraina, precum și pe fondul orientării politicii monetare și al consolidării fiscale. Cu toate acestea, creșterea economică ar urma să înregistreze o revigorare ceva mai vizibilă decât cea anticipată anterior în 2024, având în vedere absorbția mai rapidă a fondurilor UE, printre altele în cadrul instrumentului UE de nouă generație. Potrivit perspectivelor, era probabil ca cererea agregată excedentară să se reducă ceva mai treptat începând cu trimestrul IV 2022 și de la un nivel mai ridicat decât cel preconizat anterior, ceea ce implică faptul că deviația PIB s-ar închide cu trei trimestre mai târziu decât se preconiza anterior și ar intra doar ușor în teritoriu negativ spre sfârșitul anului 2024.

S-a arătat că, probabil, consumul privat ar rămâne principalul motor al avansului PIB-ului, dar pe fondul încetinirii puternice a creșterii sale în cursul anului 2023, în special în contextul unei inflații încă ridicate și al unor rate mai mari ale împrumuturilor și depozitelor pentru gospodării, precum și sub influența evoluțiilor de pe piața forței de muncă și a incertitudinii induse de prelungirea războiului din Ucraina, care ar putea afecta încrederea consumatorilor.

În plus, s-a remarcat faptul că o parte foarte mare din creșterea PIB-ului – depășindu-le în mod semnificativ pe cele din anii precedenți – va fi probabil generată și de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică era preconizată să scadă semnificativ în 2023, dar să rămână deosebit de ridicată din perspectivă istorică în următorii doi ani. Acest lucru s-ar datora absorbției unui volum considerabil de fonduri europene în cadrul cadrelor financiare multianuale suprapuse și al programului Next Generation EU, propice încurajării investițiilor publice cu efecte stimulative asupra sectorului privat, dar într-un mediu marcat încă de incertitudini și costuri ridicate, precum și de condiții financiare mai stricte.

Exporturile nete ar urma probabil să continue să exercite un impact contracționist în următorii doi ani, deși în scădere progresivă, pe fondul unei decelerări relativ mai pronunțate a avansului volumului importurilor în comparație cu cel al volumului exporturilor de bunuri și servicii, reflectând în special dinamica absorbției interne, dar și evoluția cererii externe. În acest context, după o nouă adâncire semnificativă în 2022, deficitul de cont curent ca pondere în PIB ar urma probabil să înregistreze doar ușoare corecții în 2023 și 2024, rămânând considerabil peste standardele europene. Membrii Consiliului au considerat aceste evoluții ca fiind deosebit de îngrijorătoare, având în vedere riscurile pentru inflație, costurile de finanțare externă și, în cele din urmă, pentru sustenabilitatea creșterii economice.

În același timp, membrii Consiliului au subliniat incertitudinile și riscurile semnificative pentru perspectivele activității economice, deci pentru evoluția inflației pe termen mediu, generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile aferente, în principal prin efectele exercitate asupra încrederii gospodăriilor și investitorilor, precum și asupra veniturilor acestora, dar și prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali și a percepției riscului față de economiile din regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanța atragerii fondurilor UE, în special a celor din cadrul programului Next Generation EU. Aceasta a fost condiționată de îndeplinirea unor etape și obiective stricte pentru punerea în aplicare a proiectelor, dar a fost esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin în parte, a impactului contracționist al șocurilor din partea ofertei, agravat de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare la nivel mondial.

Cu toate acestea, membrii consiliului au fost de acord că incertitudini și riscuri semnificative au fost asociate în continuare și cu orientarea politicii fiscale. Aceștia s-au referit, pe de o parte, la ținta de deficit public stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare pe fondul procedurii de deficit excesiv și al creșterii puternice a costului de finanțare și, pe de altă parte, la pachetele de măsuri de sprijin care urmează să fie puse în aplicare sau prelungite în cursul anului 2023, într-un mediu economic și social foarte dificil pe plan intern și global, cu potențiale implicații negative asupra parametrilor bugetari.

Membrii consiliului au fost de părere unanimă că, în ansamblu, contextul revizuit a justificat menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în apropierea țintei plane de 2,5 la sută ± 1 punct procentual, printre altele prin ancorarea așteptărilor inflaționiste pe termen mediu, minimizând în același timp costurile în ceea ce privește creșterea economică.

În plus, membrii consiliului au reiterat importanța monitorizării îndeaproape în continuare a evoluțiilor interne și globale, astfel încât să permită BNR să își adapteze instrumentele disponibile pentru a atinge obiectivul primordial privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul BNR a decis în unanimitate să mențină rata dobânzii de politică monetară la 7,00 la sută. În plus, a decis să lase neschimbată rata facilității de creditare (Lombard) la 8,00 la sută și rata facilității de depozit la 6,00 la sută. În plus, Consiliul BNR a decis, în unanimitate, să mențină nivelurile existente ale ratelor rezervelor minime obligatorii atât pentru pasivele în lei, cât și pentru cele în valută ale instituțiilor de credit.

Sursa – www.romaniajournal.ro

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Houthi revendică lovituri asupra aeroportului din Riad și a unei rafinării AramcoDolce SportMan spune că României nu i-a ieșit nimic în meciul cu SuediaGetPonyPermisul pierdut se înlocuiește cu 139 de lei. Pașii pentru duplicat și dovada necesară în perioada de așteptareBravonetIulius Town Timișoara oferă 300 de pachete pe zi studenților, până pe 14 octombrieLylaCum porți părul lung după 50 de ani cu straturi care încadrează fața și onduleuri care adaugă volumRevista IoanaCum afli cât plătești pentru curentul consumat de televizor, calculator sau frigider folosind un wattmetru