BNR estimeaza inflatie de peste 10% in aprilie. Factura dobanzilor urca la 3% din PIB in 2026

Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu lovește direct în fundamentele macroeconomice ale României, generând un mix periculos de inflație ridicată și creștere economică anemică. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, avertizează că șocul energetic actual complică major deciziile de politică monetară, într-un moment în care deficitul bugetar și costurile de finanțare ale statului ating cote alarmante.

Șocul energetic și presiunea pe prețurile de consum

Piețele internaționale au reacționat violent la conflictul din Golf, iar cotațiile materiilor prime reflectă deja o primă de risc majoră. Petrolul Brent (referința pentru piața europeană) a ajuns în luna martie la 103 dolari/baril, marcând un avans de aproximativ 50% peste nivelul din primele două luni ale anului, pentru ca în aprilie cotația să urce la aproximativ 115 dolari/baril. Iar prognoza EIA pentru trimestrul al doilea indică menținerea prețului la peste 110 dolari/baril.

„Cu sau fără armistițiu durabil, războiul din Orientul Mijlociu alimentează incertitudini severe, antrenând creșterea inflației, în tandem cu încetinirea activității economice. Pe termen scurt, impactul asupra inflației rezultă direct din scumpirea combustibililor. Însă efectele pe termen lung sunt mult mai dificil de proiectat, întrucât depind atât de durata și intensitatea conflictului, cât și de transmisia în prețurile de consum. Situația energetică actuală este exact genul de șoc exogen, lipsit de cauze monetare, pe care băncile centrale ar trebui, teoretic, să-l «treacă cu vederea», cel puțin deocamdată. Sunt însă deosebit de importante atât elaborarea unor scenarii de risc asociate prognozelor, cât și comunicarea eficientă a abordărilor de politică monetară. Conjunctura actuală este, de altfel, una complicată, date fiind situația fiscală fragilă și instabilitatea politică recentă, factori care își pun amprenta și asupra politicii monetare”, a explicat Cosmin Marinescu.

Dincolo de pompa de carburant, efectele se propagă rapid în toată structura de costuri a companiilor.

„Prețurile de consum resimt acest șoc aproape instantaneu și chiar anticipat, în special pe canalul combustibililor. Însă, cele mai expuse la o accelerare pe termen mai lung sunt costurile de producție, care vor presa în continuare asupra prețurilor de consum. Potrivit diagramei de mai sus, pentru finalul acestui an putem estima creșteri de 1,5 – 2 puncte procentuale, inflația Ormuz, peste traiectoriile de inflație proiectate în absența șocului din Golf, însă spectrul riscurilor este, de fapt, mult mai profund. Războiul provoacă deja perturbări majore în lanțurile de aprovizionare, producătorii europeni raportând cea mai mare prelungire a termenelor de livrare din ultimii aproape patru ani. Indicatorii conjuncturali surprind această deteriorare: de exemplu, Purchasing Managers Index privind activitatea economică în zona euro a scăzut în martie la 50,7, iar în aprilie la 48,6, sub pragul care separă perspectivele unei creșteri de cele ale unei contracții economice”, a adăugat oficialul BNR.

Impactul direct asupra economiei românești

Cum se reflectă această ecuație complexă în deciziile dumneavoastră de business și în costul finanțării? Răspunsul vine din dinamica cererii interne și a prețurilor administrate, pe baza datelor furnizate de Digi24 într-o analiză amplă a fenomenului.

„În România, în pofida fazei deficitare a cererii din economie, majorarea prețurilor la energie a determinat creșterea inflației peste așteptări în luna martie, la aproape 10%. Principala cauză a fost scumpirea combustibililor cu circa 13%, iar luna aprilie va aduce un nou impuls al inflației, la peste 10%. Inflația afectează consumul deja comprimat: încă din februarie, vânzările cu amănuntul erau în scădere față de anul trecut cu 6,8%. Perspectivele lunilor următoare nu sunt încurajatoare, traficul petrolierelor din Golful Persic fiind încă obturat. Dacă tensiunea se prelungește, prețurile ridicate la energie ar putea, prin efecte de runda a doua, să forțeze persistența «inflației Ormuz» pentru mai multe trimestre”, a transmis viceguvernatorul.

Numai că expunerea țării noastre prezintă și anumite particularități structurale favorabile în fața crizelor externe.

„Dependența energetică a României este mai redusă în comparație cu majoritatea statelor europene. Dar situația actuală subliniază totuși necesitatea de a reduce și mai mult dependența de combustibilii fosili. Petrolul importat reprezintă doar o treime din resursele de energie primară”, a explicat acesta.

Strategia BNR și frânarea creșterii globale

În fața acestor presiuni, Banca Națională a României a optat pentru menținerea dobânzii de politică monetară, evitând o reacție agresivă care ar fi putut sugruma creditarea corporativă legată de indicele de referință IRCC sau ROBOR.

„Tipologia șocului, conjunctura economică și balanța riscurilor au determinat, în ședința Consiliului de administrație al BNR din luna aprilie, o reacție de tip wait-and-see, așteptată de altfel. Însă răspunsul BNR trebuie văzut într-un context mai larg. Războiul a inflamat prețul țițeiului, generând o creștere rapidă a inflației mondiale și alimentând riscurile. Reacția de manual a băncilor centrale a fost aceea de a evita schimbarea parametrilor politicii monetare. Această atitudine se poate schimba dacă devine evidentă amplificarea șocului energetic și inflamarea așteptărilor inflaționiste”, a punctat Cosmin Marinescu.

„O intervenție acum, prin înăsprirea condițiilor monetare, s-ar putea dovedi prematură sincronizării efectelor în economie, în eventualitatea în care conflictul va înceta relativ curând, iar petrolierele își vor relua traseul prin strâmtoarea Ormuz. Efectele politicii monetare, vizibile cu un anumit decalaj temporal, se pot suprapune, contradictoriu, tocmai pe atenuarea presiunilor inflaționiste. În plus, deteriorarea proiecțiilor de creștere economică ar deveni și mai severă dacă băncile centrale ar recurge direct la creșteri ale dobânzii de politică monetară”, a avertizat viceguvernatorul BNR.

Însă fundamentele macroeconomice suferă ajustări drastice pe plan extern, limitând potențialul de export al companiilor locale.

„Conflictul din Golf este un factor de încetinire pentru economia globală, cu cel puțin 0,3 puncte procentuale mai jos față de media ultimilor doi ani (3,4%), după estimările FMI. În plan regional, noul șoc energetic se suprapune cu incertitudinile generate de conflictul din Ucraina. De exemplu, pentru România, prognozele Băncii Mondiale și ale FMI sunt important revizuite în jos, până la 0,5% și, respectiv, 0,7%”, a detaliat oficialul.

Vulnerabilitățile fiscale și riscul politic intern

Dincolo de factorii externi, dezechilibrele interne apasă greu pe umerii finanțelor publice. Nota de plată pentru datoria statului urcă accelerat, îngustând spațiul de manevră bugetară pentru investiții de capital.

„În prezent, România are inflație ridicată și creștere economică modestă, dar și prin dezechilibre bugetare și de cont curent persistente. Iar acestea se reflectă în percepția investitorilor, care atribuie României cea mai ridicată primă de risc din regiune. În 2025, România a cheltuit 2,8% din PIB cu dobânzile aferente finanțării datoriei publice, aproape dublu față de acum patru ani. Iar în bugetul pentru 2026, cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute să ajungă la 3% din PIB”, a explicat economistul.

„Prioritatea României rămâne consolidarea fiscală, nu doar stabilității macroeconomice, dar și pentru crearea spațiului necesar politicii monetare, dată fiind perpetuarea, în ultimii ani, a dominanței fiscale în mix-ul politicilor economice. În actualul context fiscal-bugetar, când economia resimte din plin efectele măsurilor de ajustare a deficitului bugetar, iar deficitul de cerere din economie se adâncește la cote severe, politica monetară întâmpină provocarea de a evita să pună «sare pe rană», prin creșterea dobânzii de referință, ca reacție de răspuns la primele șocuri de ofertă”, a afirmat viceguvernatorul BNR.

„În vârtejul incertitudinilor globale, situația politică internă riscă să afecteze credibilitatea economică a României, reducând încrederea investitorilor și a piețelor financiare. Criza politică actuală tulbură coordonatele economice, deja deteriorate. Nevoia de stabilitate politică și guvernamentală este deosebit de importantă în acest an, având în vedere miza strategică a obiectivelor asumate, de consolidare a situației finanțelor publice, de implementare a investițiilor din fonduri europene, în special a celor din PNRR, precum și miza unor proiecte majore de cooperare internațională, precum aderarea la OECD în 2026”, a conchis acesta.

Următoarea ședință a Consiliului de Administrație al BNR pentru deciziile de politică monetară este programată la începutul lunii iulie, moment în care piața va urmări îndeaproape noile seturi de date privind rata anuală a inflației furnizate de INS.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetAl Pacino va fi onorat la 86 de ani cu cea mai înaltă distincție a Sindicatului ActorilorLylaScreeningul colorectal între 50-74 de ani începe cu FIT. Ce ai de făcut dacă rezultatul este pozitivRevista IoanaCum păstrezi prunele pentru iarnă. Congelate corect, își pot menține calitatea 8-12 luniNews24Emmanuel Macron anunță măsuri judiciare pentru distrugerile și jafurile din orașele francezeDolce SportLucas Digne este o variantă pentru PSG contra Barcelonei după accidentarea lui Nuno MendesGetPonyDacia nu a decis dacă viitoarele Duster și Bigster vor fi fabricate la Mioveni