Bolile cardiovasculare costă UE 282 de miliarde de euro anual, un avertisment dur

Bolile cardiovasculare costă economia Uniunii Europene până la 282 de miliarde de euro în fiecare an. Această cifră uriașă reprezintă o presiune masivă și, în mare parte, evitabilă asupra bugetelor naționale, într-un moment în care guvernele europene navighează într-un peisaj global tot mai competitiv și se confruntă cu o productivitate stagnantă.

Sănătatea, o infrastructură economică

Sub presiunea bugetelor, nu de puține ori guvernele privesc sănătatea în primul rând ca pe un cost care trebuie limitat. Numai ca lucrurile stau puțin diferit. Perspectiva aceasta este deconectată de realitatea economică modernă, unde „adevărata povară economică a asistenței medicale nu este finanțarea inovației în sănătate, ci costul de a nu o face”.

De ani de zile, Europa plătește deja prețul productivității pierdute, cu cetățeni forțați să iasă prea devreme de pe piața muncii și cu boli cronice gestionate prea târziu. Și totuși, se estimează că inovația farmaceutică este responsabilă pentru până la două treimi din creșterea speranței de viață în țările cu venituri ridicate.

Până la urmă, logica e simplă. Societățile mai sănătoase sunt, în mod inerent, mai productive și mai reziliente, iar „fiecare descoperire medicală care permite unui cetățean să se întoarcă la muncă sau să aibă grijă de familia sa este o investiție directă în forța economică a Europei”.

Un atu strategic, nu o cheltuială

Iar sectorul european al științelor vieții este unul dintre puținele domenii care își păstrează o competitivitate globală reală. Acesta contribuie cu peste 300 de miliarde de euro la producția anuală și susține 2 milioane de locuri de muncă înalt calificate în statele membre. Ba chiar ancorează reziliența comercială a Europei, generând un excedent comercial cu 66% mai mare decât toate celelalte sectoare ale UE la un loc.

Cifrele sunt clare.

Mesajul este că acest domeniu trebuie abordat diferit. „Trebuie să tratăm acest sector ca pe un pilon al suveranității noastre și ca pe un activ strategic, nu doar ca pe un cost de gestionat.”

Semnale de alarmă

Dar semnalele de alarmă se aud tot mai des. Deși Europa reprezintă încă 20% din cercetarea și dezvoltarea farmaceutică la nivel mondial, ponderea sa în investițiile globale este în scădere, pe măsură ce capitalul și talentele migrează în altă parte. Știința europeană de talie mondială este frânată de fragmentare și de inerția birocratică.

Ce e de făcut, v-ați putea întreba? Soluțiile propuse vizează o schimbare fundamentală: simplificarea reglementărilor privind studiile clinice, implementarea instrumentelor digitale bazate pe inteligență artificială, stimularea cercetării prin cadre solide de proprietate intelectuală (IP) și stabilirea unui dialog public-privat privind produsele farmaceutice inovatoare.

Prețul ezitării

Europa se află, practic, la o răscruce. Poate continua să abordeze inovația în științele vieții ca pe o amenințare bugetară, riscând să-și slăbească competitivitatea și să întârzie accesul pacienților la noi tratamente. Sau poate recunoaște inovația drept ceea ce este – un multiplicator economic care întărește productivitatea, reziliența și influența globală.

Nu există cale de mijloc. Europa trebuie să înceteze să se concentreze exclusiv pe costul inovației și să înceapă să se întrebe câtă inovație își permite să piardă. În cursa globală pentru talente și capital, ezitarea este o decizie. Iar restul lumii nu așteaptă.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Scumpirile, salariile mici și chiriile au scos oameni în stradă în patru țări europeneDolce SportChris Cohen îl laudă pe Andrei Coubiș după primul gol la Lincoln și îi prevede un rol importantGetPonyDe ce cablul de încărcare nu iese din mașină prin simpla tragereBravonetMama lui R.J. Mitte vorbește despre semnele care au îngrijorat-o înainte de moartea actoruluiLylaMedicina personalizată pornește de la recomandarea medicului. Ce condiții au testele oncologice decontateRevista IoanaCum alegi bateria pentru panourile fotovoltaice după consumul casei și ce primești pentru banii plătiți