Gaura din bugetul României pare mai mică. Cel puțin pe hârtie. Cifrele oficiale arată un minus de un punct procentual la deficitul cash față de anul trecut, deși suma totală rămâne una colosală: 146 de miliarde de lei. Ministerul Finanțelor a publicat marți datele execuției bugetare pentru 2025, indicând un deficit de 7,65% din PIB, în scădere de la 8,67% în 2024. Trebuie menționat că discutăm strict de deficitul cash, adică diferența dintre banii intrați și banii ieșiți din conturile statului. Încă așteptăm cifrele pentru deficitul ESA, cel relevant pentru regulile europene, conform HotNews.
Motorul încasărilor: De unde au venit banii la buget în 2025?
Veniturile, pur și simplu, au explodat. Statul a strâns 662,70 miliarde de lei. Asta înseamnă cu 15,3% mai mult ca anul trecut. De unde? O parte din fonduri UE, dar grosul din colectarea internă. Eliminarea unor facilități fiscale și-a făcut efectul. Încasările din impozitul pe salarii și venit au urcat cu aproape 20%, la 58,82 miliarde lei, în timp ce contribuțiile de asigurări au adus un plus de 9,8% (până la 208,03 miliarde lei), ajutate de eliminarea unor excepții la CASS și de o conformare mai bună. Nici TVA-ul nu a stat degeaba, accelerând în a doua parte a anului grație e-Factura și noilor cote, generând 133,90 miliarde lei. Banii europeni au contat și ei: 75,9 miliarde de lei de la UE, o sumă umflată de mutarea unor proiecte PNRR de pe împrumuturi pe granturi.
Frână la cheltuielile cu personalul? Ponderea salariilor de la stat în PIB, în scădere
La capitolul cheltuieli, care au atins 808,73 miliarde lei, există și o veste bună. Salariile bugetarilor au costat 167,72 miliarde lei. Suma a crescut, dar ponderea în PIB a scăzut. De la 9,36% în 2024 la 8,78% în 2025. Finanțele spun că asta arată o gestionare mai eficientă. În schimb, altă gaură neagră s-a adâncit: dobânzile. Statul a plătit 50,50 miliarde lei, adică 2,64% din PIB, o creștere care, teoretic, a fost acoperită de încasările suplimentare.
Investiții record de 138 miliarde lei, alimentate masiv din fonduri europene
Guvernul se laudă cu investiții publice record. Și are de ce. S-au pompat în economie 138,20 miliarde de lei, cu 15,7% peste nivelul din 2024. Asta înseamnă 7,2% din PIB. Secretul? Banii europeni. Peste jumătate din total, adică 78,55 miliarde de lei (56,6%), au venit din fonduri nerambursabile și PNRR, ceea ce a permis României să construiască și să modernizeze fără a pune presiune suplimentară pe bugetul național. Per total, cheltuielile pentru proiecte cu finanțare UE au ajuns la 90,27 miliarde lei.
Strategia lui Nazare: Renegocierea PNRR, mutarea care a adus banii
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a explicat că piesa de rezistență a fost „inversarea structurii de finanțare a investițiilor”. Adică? Mai mulți bani europeni, mai puțini bani de la bugetul național. Ministrul susține că totul a fost posibil datorită renegocierii PNRR, care a permis mutarea unor proiecte cheie de pe componenta de împrumut pe cea de grant. O strategie inteligentă. Așa s-au finanțat investiții masive fără a săpa o groapă și mai mare în deficitul acoperit din banii românilor.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaContul escrow îți poate proteja avansul pentru renovare. De ce lucrarea poate ajunge mai scumpă
News24Bulgaria alocă 15,4% din salariul minim brut pentru un plin de motorină, iar Luxemburg 3,8%
Dolce SportRomânia a pierdut cu 2-1 la debutul oficial al lui Andrei Coubiș
GetPonyBenzina ajunge la 10,01 lei, iar motorina la 11,11 lei în România. Cum stăm față de media UE
BravonetGhid esențial despre cum să călătorești inteligent, des și sustenabil
LylaȘase minute de citit au fost asociate cu o reducere de 68% a stresului, dar efectul nu este garantat
