Până acum, în China, multe dosare legate de fonduri mutate prin criptomonede erau încadrate mai degrabă la ascunderea veniturilor provenite din infracțiuni. Baza penală pentru spălarea banilor rămânea mai îngustă. Acum, Procuratura Supremă a Poporului a propus un set de recomandări care ar putea îndrepta instanțele și procurorii spre o interpretare mai strictă. Folosirea mixerelor, a monedelor de confidențialitate sau a portofelelor anonime în tranzacții mari ar putea deveni un indiciu al intenției de spălare a banilor.
Articolul publicat în Procuratorial Daily, semnat de doi procurori din districtul Yuhu, provincia Hunan, și de un profesor asociat de drept de la Universitatea Xiangtan, descrie o modificare tehnică, dar care influențează direct riscul juridic. Autorii sugerează ca înregistrările on-chain din exploratoarele publice de blocuri să fie considerate probe credibile, ca sarcina probei să se inverseze după ce procurorii prezintă un raport de analiză a lanțului de tranzacții și ca instanțele să poată deduce intenția din conduită, inclusiv din vânzarea unor dețineri mari sub prețul pieței.
Pentru piață, aceasta înseamnă o mutare clară a riscului din zona interpretării în zona aplicării. Utilizatorii și companiile care folosesc instrumente de anonimizare se confruntă cu supraveghere mai strictă și cu o probabilitate mai mare ca aceste instrumente să fie văzute, prin ele însele, ca un semnal de spălare a banilor. Într-o jurisdicție unde tranzacționarea cripto este deja interzisă, diferența este importantă pentru custodie, conformitate, evaluarea activelor și expunerea capitalului străin în proiecte blockchain.
Autorii susțin că natura descentralizată, pseudonimă și transfrontalieră a monedelor virtuale a depășit cadrul legal existent al Chinei. Problemele apar la trei niveluri importante și pentru investitori: definirea infracțiunii, colectarea probelor și recuperarea activelor. Legea Chinei privind combaterea spălării banilor a eliminat restricțiile privind infracțiunile predicate calificative. Cu toate acestea, Articolul 191 din Codul Penal continuă să limiteze acuzațiile de spălare a banilor la șapte categorii. De aici și efectul practic: majoritatea cazurilor cripto ajung să fie încadrate la Articolul 312, cel privind ascunderea veniturilor din infracțiuni.
Proba digitală ar cântări mai mult, iar apărarea ar porni mai jos
Dacă aceste recomandări vor orienta practica judiciară, costul de conformitate crește înainte ca legea să se schimbe formal. Mecanismul propus este direct. Procurorii ar folosi autentificare blockchain, adică validarea înregistrărilor on-chain din surse publice, apoi ar putea cere instanței să accepte o prezumție mai puternică atunci când apar tipare considerate suspecte: mixere, monede de confidențialitate, portofele anonime fără sursă clară a fondurilor sau tranzacții mari executate la discount față de piață.
Aceasta schimbă și calculul pentru firmele care dezvoltă infrastructură, custodie, analiză de date sau produse conexe blockchain. O jurisdicție care împinge standardul de probă spre analiza lanțului de tranzacții și spre monitorizare în timp real favorizează actorii care pot documenta sursa fondurilor, traseul activelor și logica economică a tranzacțiilor. În același timp, penalizează mai dur structurile care se bazează pe opacitate operațională.
Propunerile merg dincolo de simpla recunoaștere a datelor on-chain. Sunt prevăzute reguli adaptabile pentru colectarea datelor electronice, standarde de probă eșalonate și o autorizare mai clară pentru măsuri tehnice precum monitorizarea în timp real și analiza traficului, cu limite pentru protejarea informațiilor personale și a securității cibernetice. Pentru mediul de afaceri, semnalul este că autoritățile încearcă să reducă spațiul în care operațiunile transfrontaliere pot invoca fragmentarea tehnică a datelor.
Amploarea problemei explică presiunea. Raportat la acest reper, o schimbare de metodă procedurală în China nu este o chestiune locală, ci una care poate influența prețul riscului de jurisdicție pe întregul lanț cripto.
Recuperarea activelor devine o temă de piață, nu doar una penală
Un blocaj major apare după confiscare. Pentru că tranzacționarea cripto este interzisă în China, autoritățile nu au un canal legal prin care să lichideze monedele confiscate. Acesta nu este un detaliu administrativ. Fără o metodă clară de stocare, evaluare și valorificare, activele rămân într-o zonă de incertitudine care afectează recuperarea economică și predictibilitatea juridică.
De aceea, autorii propun o platformă națională pentru stocarea, evaluarea și dispunerea activelor confiscate prin canale conforme. În paralel, ar urma să funcționeze un comitet de experți care să stabilească valorile folosind date on-chain și prețuri de schimb internaționale. Pentru piețe, această parte contează aproape la fel de mult ca standardul de probă: stabilește dacă statul tratează activul confiscat ca obiect tehnic greu de administrat sau ca activ cu valoare economică ce trebuie evaluat după o metodologie recognoscibilă.
În același pachet apare și componenta transfrontalieră. Se cer acorduri bilaterale și multilaterale, precum și un „lanț de cooperare judiciară” bazat pe blockchain pentru urmărirea și înghețarea fondurilor mutate în străinătate. Pentru operatorii care mută lichiditate între jurisdicții, aceasta înseamnă un risc mai mare ca avantajul vitezei de transfer să fie redus de cooperarea procedurală. Iar pentru investitorii care evaluează China ca piață pentru tehnologie blockchain, semnalul este mixt: infrastructura juridică s-ar putea moderniza, dar într-o direcție orientată în primul rând spre control și confiscare.
Recomandările nu au forță legală. Totuși, ele indică o posibilă direcție pentru instanțele chineze și oferă o hartă destul de precisă despre unde s-ar putea duce practica. Potrivit Bitcoinmagazine, articolul publicat de Procuratorial Daily a fost conceput exact în această logică de recalibrare a anchetelor și a urmăririi penale în dosarele cripto.
Pentru capitalul care evaluează proiecte blockchain cu expunere în China, consecința imediată este simplă: de mâine, modelele de risc trebuie să includă interdicția de tranzacționare și probabilitatea ca anumite instrumente de confidențialitate, anumite discounturi de lichidare și anumite trasee on-chain să fie tratate ca semnale suficiente pentru acțiune penală, înainte ca o modificare legislativă explicită să fie adoptată.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCum închei o zi solicitantă fără să rămâi conectată la serviciu. Un psiholog explică ce poți încerca
News24Un seism produs în Vrancea s-a simțit până în Republica Moldova și Ucraina
Dolce SportFamilia Duckadam nu va primi indemnizația pentru Steaua 1986. Alexandra critică așteptarea de 40 de ani
GetPonyPorsche exclude versiunea electrică a viitorului supercar, invocând lipsa cererii
BravonetNadia Comăneci spune că îi va fi greu să plece de la filmările „Românii au talent”
LylaVoucherele de 800 de lei pentru vacanță în 2026. Ce verifici înainte să rezervi o tabără pentru adulți




