De ce salariile mai mari nu îi fac pe tineri să se simtă deloc mai bogați

În ultimii ani a prins contur o formă nouă și exasperantă de dezbatere publică. Un grup de oameni, în special tineri, susține că economia nu funcționează pentru ei și se simt presați de situația financiară. Aproape imediat, un alt grup vine cu grafice care arată că veniturile au crescut, sugerând că nemulțumirea nu are, de fapt, o bază reală. Numai că lucrurile stau puțin diferit.

Fluturașul de salariu nu mai contează

Exemplul clasic este inflația. Chiar și atunci când veniturile țin pasul cu prețurile, spiralele inflaționiste sunt destabilizatoare din punct de vedere psihologic și social, ducând constant la tensiuni. Același principiu se aplică și în cazul tinerilor adulți de astăzi, care, deși câștigă mai mult decât părinții lor la aceeași vârstă, se declară profund nemulțumiți. Cum vine asta?

Caz închis. Sau nu?

O înțelegere mai profundă arată că ceea ce modelează satisfacția oamenilor nu este atât salariul în sine, cât poziția lor relativă față de alții, atât în prezent, cât și în trecut. nu te mai compari cu fluturașul de salariu al tatălui tău din anii ’90, ci cu ce crezi tu că ar fi trebuit să obții până la vârsta ta.

Decalajul aspirațiilor, marea problemă

Cercetătorii Andrew Clark și Andrew Oswald au denumit acest fenomen „decalaj al aspirațiilor”. Acesta reprezintă diferența „dintre locul unei persoane în societate şi cel la care s-ar fi putut aştepta în mod rezonabil, având în vedere vârsta şi nivelul de educaţie, generează în mod constant nemulţumire.”

Aici se află miezul problemei. În ultimele decenii, am construit o societate care a ridicat constant aspirațiile fiecărei noi generații, fără însă ca realitatea economică să poată ține pasul cu aceste așteptări. V-ați gândit vreodată cum s-a ajuns aici?

Capcana extinderii învățământului superior

Principalul motor al acestui decalaj este extinderea masivă a învățământului superior. Deși a avut multe beneficii clare, a dezechilibrat complet raportul dintre așteptări și rezultate. Pe măsură ce tot mai mulți tineri merg la universitate, absolventul mediu nu mai face parte dintr-o elită economică, ci devine pur și simplu norma. Statutul său socio-economic este, asa ca, mult mai jos decât cel al absolvenților de altădată.

Practic, tinerilor „li s-a spus că anii de muncă susţinută le vor aduce nu doar un loc de muncă bun şi un salariu bun, ci şi un anumit statut în societate; cei mai mulţi au descoperit că nu a fost aşa.”

Cifrele sunt clare.

Rezultatul este un paradox. Deși tinerii absolvenți de astăzi sunt suprareprezentați în sfertul superior al distribuției veniturilor, ei sunt și mult mai predispuși să se afle la baza clasamentului atunci când veniturile sunt raportate la așteptări. Atât în Marea Britanie, cât și în SUA, deși doar 10% dintre absolvenți se află în cea mai joasă quartilă a veniturilor, șocant, unul din trei se află în categoria inferioară atunci când veniturile sunt comparate cu așteptările rezonabile.

Și cei fără facultate au de pierdut

Dar nu doar absolvenții sunt afectați. Extinderea învățământului superior a redus și statutul relativ al celor fără diplomă universitară (o consecință mai puțin discutată, e drept). Pe măsură ce o pondere tot mai mare de tineri merge la facultate, cei care nu o fac reprezintă o parte tot mai dezavantajată a generației lor. Poziția lor în ierarhia socială scade, atât în prezent, cât și în raport cu părinții lor care, la rândul lor, nu au avut studii universitare.

Ca să punem asta în cifre, absolventul universitar mediu aflat astăzi în jurul vârstei de 30 de ani în Marea Britanie ocupă aceeaşi poziţie pe scara veniturilor pe care o ocupa în 1995 absolventul mediu de liceu. Iar absolventul mediu de liceu de astăzi ocupă aceeaşi poziţie ca o persoană care nu şi-a finalizat studiile şcolare în 1995.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportChris Cohen îl laudă pe Andrei Coubiș după primul gol la Lincoln și îi prevede un rol importantGetPonyFiat are pregătită o electrică mică bazată pe Citroën 2CV, care s-ar putea numi KoalaBravonetGeorgina Cates a murit în mai, la 51 de ani. Creatorul „2Point4 Children” a aflat abia acumLylaMedicina personalizată pornește de la recomandarea medicului. Ce condiții au testele oncologice decontateRevista IoanaBagaje gratuite și bani recuperați din 2027? Ce condiții să verifici înainte să rezervi un zborNews24Absolvenții oricărei facultăți ar putea primi autorizații pentru terapii alternative după un curs