Facturi ridicate, venituri modeste. România rămâne printre țările cu cea mai scumpă energie electrică. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI), care compară prețurile energiei electrice pentru populație în 144 de state, indică faptul că România ocupă locul 21 în clasamentul celor mai scumpe piețe din lume. Potrivit datelor, energia electrică plătită de români este de 70 de ori mai scumpă decât cea mai ieftină (Iran) și de 58 de ori mai ieftină decât cea mai costisitoare din lume (Insulele Bermude).

Facturi ridicate, venituri modeste. România rămâne printre țările cu cea mai scumpă energie electrică

Nivelul ridicat al tarifelor este rezultatul unei combinații complexe de factori, atât interni, cât și externi. În plan intern, România se confruntă cu probleme vechi și persistente:

  • capacități de producție insuficiente sau neoptime, ceea ce determină importuri scumpe în momentele de vârf;

  • pierderi mari în sistemele de transport și distribuție, care în anumite zone ajung la aproximativ 20%;

  • costuri generate de reglementări, politici și investiții în infrastructură, inclusiv creșterea prețului certificatelor de emisii CO₂;

  • volatilitatea producției din surse regenerabile, influențată de condițiile meteorologice;

  • creșterea taxelor și accizelor din ultimii ani.

La acestea se adaugă exporturile realizate în perioade cu cerere redusă și prețuri mici, urmate de importuri scumpe în momentele în care consumul intern depășește producția.

Factorii externi amplifică la rândul lor presiunea asupra prețurilor

Cererea crescută de energie în zona Sud-Est Europeană — pe fondul degradării infrastructurii din Ucraina și al deficitului de combustibil din Republica Moldova — limitează accesul la resurse accesibile. Capacitățile de interconectare cu piețele vest-europene sunt reduse, ceea ce împiedică acoperirea rapidă a consumului cu energie mai ieftină din Vest. Se adaugă creșterea prețului gazelor naturale și a combustibililor, accelerarea cererii globale în anumite intervale orare și impactul războiului din Ucraina asupra lanțurilor de aprovizionare.

Consecințele acestor costuri se resimt direct în nivelul de trai. Estimările arată că între 32% și 45% dintre români se confruntă cu sărăcie energetică, în funcție de indicatorii folosiți (date ORSE). Aproximativ 20% dintre gospodării au „consum sub jumătate din media națională”, ceea ce indică o formă severă de vulnerabilitate. În zonele mai puțin dezvoltate, precum Nord-Estul țării, situația este și mai gravă: circa 30,8% dintre familii nu își pot acoperi necesarul energetic.

Costurile ridicate afectează nu doar populația, ci și economia

Cheltuielile mari cu energia reduc bugetul disponibil pentru alte nevoi, ceea ce frânează consumul intern și implicit creșterea economică.

„Întreprinderile şi industria, în zone cu costuri energetice mari, este și cazul Românie, sunt mai puţin competitive — dacă costul energiei pentru firme este ridicat, ele trebuie să includă asta în costuri, ceea ce reduce investiţiile, dezvoltarea sau profitabilitatea, mergând până la faliment. Pe cel mai recent set solid de date comparabile (EIB Investment Survey 2024 – România), ~81% dintre firmele din România spun că „costurile la energie” reprezintă un obstacol (minor sau major) pentru investiții – deci sunt afectate de nivelul prețurilor la energie. Detaliat, ponderea variază astfel: industrie 89%, construcții 86%, servicii 71%, infrastructură 82%; IMM-uri 77%, companii mari 84%”, spune Dumitru Chiseliță, președinte AEI.

Astfel, România rămâne într-o zonă vulnerabilă, cu un preț ridicat al energiei și o putere de cumpărare semnificativ sub media europeană — o combinație care pune presiune atât pe gospodării, cât și pe mediul de afaceri.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
energie electrica facturi facturi energie