FMI: România intră într-o etapă de creștere lentă. Inflația ar putea scădea

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a publicat concluziile după misiunea desfășurată în România, în urma consultărilor prevăzute de Articolul IV. Principala idee transmisă: economia României va continua să crească, dar într-un ritm mult mai temperat decât în trecut, iar pentru a atinge stabilitatea este nevoie de o consolidare fiscală fermă. În același timp, inflația rămâne încă ridicată, dar ar putea coborî treptat, atingând un nivel confortabil pentru Banca Națională a României (BNR) până la sfârșitul anului 2026.

O creștere economică modestă, dar constantă

Potrivit FMI, produsul intern brut al României nu va mai avea salturile puternice din trecut. Estimările pentru 2025 indică o creștere economică de doar 1%, urmată de o accelerare ușoară în 2026, până la 1,4%.

Prin comparație, în 2024 România reușise încă să înregistreze un ritm mai solid, dar semnalele de încetinire s-au acumulat treptat: consumul a fost afectat de inflația ridicată, investițiile private au stagnat, iar exporturile au suferit din cauza scăderii cererii externe.

Economiștii FMI subliniază că această dinamică modestă nu trebuie privită ca o stagnare, ci ca o fază de ajustare, necesară pentru a echilibra dezechilibrele bugetare și comerciale acumulate în ultimii ani.

Inflația – încă o problemă presantă

Deși în ultimele luni indicele prețurilor de consum a început să se stabilizeze, rata inflației rămâne mult peste ținta BNR. FMI estimează că procesul de reducere va fi unul de durată: în următorii doi ani vom asista la o coborâre treptată, până când, spre sfârșitul lui 2026, inflația ar putea intra din nou în intervalul de toleranță al băncii centrale.

Această perspectivă depinde însă de o serie de factori: menținerea unei politici monetare prudente, absența unor șocuri externe majore (de exemplu, scumpirea materiilor prime), dar și disciplina fiscală pe plan intern.

Ce înseamnă „deficite gemene” și de ce sunt periculoase

Una dintre principalele avertizări lansate de FMI privește existența așa-numitelor deficite gemene: deficitul bugetar și cel de cont curent.

• Deficitul bugetar arată că statul cheltuie mai mult decât încasează, apelând la împrumuturi pentru a acoperi diferența.

• Deficitul de cont curent reflectă faptul că România importă mai mult decât exportă, ceea ce duce la o dependență financiară de exterior.

Atunci când ambele deficite sunt mari, vulnerabilitatea unei economii crește considerabil. În perioade de criză sau de instabilitate pe piețele financiare, costul finanțării externe se poate majora brusc, punând presiune pe moneda națională și pe stabilitatea generală.

De aceea, FMI recomandă ferm consolidarea fiscală, adică reducerea cheltuielilor bugetare neesențiale și creșterea eficienței colectării veniturilor, pentru a evita acumularea de datorii greu de susținut.

Factorii care influențează economia

Experții internaționali subliniază câteva aspecte majore care vor defini evoluția României în următorii ani:

1. Politicile guvernamentale – Modul în care statul gestionează cheltuielile, taxele și investițiile publice va determina dacă România își păstrează credibilitatea în fața investitorilor.

2. Deciziile BNR – Rata dobânzii și controlul lichidității vor fi esențiale pentru reducerea inflației. O relaxare prematură ar putea relansa presiunile asupra prețurilor.

3. Contextul internațional – Economia României, puternic conectată la piețele europene, depinde de cererea externă. O încetinire în Germania sau Franța, parteneri comerciali importanți, poate afecta exporturile românești.

4. Absorbția fondurilor europene – Implementarea proiectelor finanțate prin PNRR și prin programele europene structurale poate compensa scăderea altor surse de creștere.

România în comparație cu alte state europene

În timp ce alte economii din regiune, precum Grecia sau Spania, au înregistrat în 2024 creșteri de peste 2%, România a rămas în urmă. Cauza principală: dezechilibrele structurale și cheltuielile ridicate.

Această situație reprezintă o inversare de trend: în ultimul deceniu, România era adesea printre performerii Uniunii Europene la capitolul ritm de creștere economică. FMI avertizează că, fără reforme și fără disciplină bugetară, țara riscă să piardă avantajele competitive acumulate.

Riscurile pe termen scurt

Printre cele mai importante riscuri identificate de FMI se numără:

• instabilitatea politică – alegerile și schimbările de guvern pot întârzia adoptarea reformelor;

• politici fiscale populiste – creșterile nesustenabile de cheltuieli pot mări deficitul;

• șocuri externe – fluctuațiile prețurilor la energie sau tensiunile geopolitice pot afecta economia locală;

• absorbție redusă a fondurilor europene – întârzierile în implementarea proiectelor ar limita investițiile.

Recomandările FMI pentru România

Pentru a reduce vulnerabilitățile și a stimula o creștere sănătoasă, FMI recomandă:

• echilibrarea bugetului prin eliminarea cheltuielilor neproductive și prioritizarea investițiilor;

• continuarea reformelor structurale, în special în domeniile infrastructură, educație și sănătate;

• stimularea participării pe piața muncii, inclusiv prin reducerea muncii la negru și sprijinirea integrării femeilor;

• utilizarea eficientă a fondurilor europene, care pot aduce un plus de investiții de ordinul miliardelor de euro;

• predictibilitate fiscală și legislativă, pentru a atrage investitori străini.

Ce urmează pentru români

Pentru cetățeni, mesajul FMI se traduce astfel: în următorii ani, România va avea o creștere mai lentă, dar dacă statul reușește să reducă deficitele și să stabilizeze economia, acest ritm poate deveni sustenabil.

Inflația, care a erodat semnificativ puterea de cumpărare, ar putea să se calmeze până la finalul lui 2026, ceea ce ar însemna facturi și coș de cumpărături mai previzibile. Totuși, până atunci, presiunile asupra prețurilor vor continua să fie resimțite.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Houthi revendică lovituri asupra aeroportului din Riad și a unei rafinării AramcoDolce SportMan spune că României nu i-a ieșit nimic în meciul cu SuediaGetPonyPermisul pierdut se înlocuiește cu 139 de lei. Pașii pentru duplicat și dovada necesară în perioada de așteptareBravonetIulius Town Timișoara oferă 300 de pachete pe zi studenților, până pe 14 octombrieLylaDiagnosticele de cancer mamar și uterin au crescut la femeile sub 50 de ani din AngliaRevista IoanaDin 23 octombrie 2027, varianta de tarif cu bagaj de mână va fi afișată implicit