Sâmbătă, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a conturat un orizont de timp extins pentru rezolvarea actualei crize guvernamentale. O perioadă prelungită de instabilitate administrativă la nivelul aparatului central riscă să afecteze direct capacitatea României de a absorbi fondurile europene, o componentă vitală pentru finanțarea marilor proiecte de infrastructură și pentru echilibrarea macroeconomică.

Orizontul de timp și riscul macroeconomic

Lipsa unui guvern cu puteri depline generează un blocaj decizional major pentru mediul de afaceri. Iar o perspectivă în care actualul executiv rămâne interimar pe termen lung înseamnă amânarea unor reforme structurale cerute de organismele financiare internaționale.

„Concluziile referitoare la înţelepciunea clasei politice de a găsi o soluţie şi, mai ales, în zona celor care au declanşat-o, ca să fiu foarte explicit, a PSD, de a veni cu o soluţie, pentru că provoci ceva, dărâmi ceva, trebuie să ai o idee ce pui în loc… Dar cred că lucrurile acestea trebuie să se sedimenteze, să se distileze în perioada următoare. Ceea ce însă cred că e important e că vom avea o perioadă mai lungă de interimat decât se crede. Şi de aceea am spus şi mai devreme că s-ar putea să dureze cel puţin până în luna iunie şi chiar mai mult decât atât această perioadă în care partidele încearcă să caute o soluţie şi atunci e foarte important ca ţara să meargă înainte, ca să ducem mai departe lucrurile de care avem nevoie, mai ales, în ceea ce mă priveşte, obţinerea banilor europeni de care avem atât de mare nevoie”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Cum se reflectă această incertitudine prelungită în planurile dumneavoastră de investiții corporative pentru a doua jumătate a anului?

Într-o analiză publicată recent de Digi24, se subliniază opinia ministrului conform căreia un guvern minoritar este o soluție extrem de complicată, tocmai din cauza lipsei de susținere parlamentară pentru a implementa o agendă reală de reforme.

Miza companiilor de stat și oprirea reformelor

Dincolo de declarațiile pur politice, substratul crizei are o puternică componentă financiară. Însă blocarea numirilor pe criterii politice în consiliile de administrație (acolo unde companiile de stat gestionează bugete cumulate de zeci de miliarde de lei) a reprezentat punctul nevralgic care a dus la ruperea coaliției.

„În Guvern lucrurile funcţionau, în Coaliţie înţelegerile existau, imediat seara lucrurile păreau că sunt scăpate de sub control. A fost, în mod vădit, o încercare de a decapita preşedintele Partidului Naţional Liberal, pentru că au început să se facă nişte reforme importante în societate, alături de alţi colegi din Guvern, şi cred că este clar motivul pentru care Partidul Social Democrat a declanşat această criză. N-are nicio legătură cu personalitatea premierului Ilie Bolojan, are legătură, dacă vreţi, cu încăpăţânarea domniei sale de a face nişte reforme importante şi de a aprinde lumina. Asta este ceea ce am mai spus. Vă spun din nou: în momentul în care eşti obişnuit să poţi să ai capturarea statului, să poţi să ai, discreţionar, ceea ce înseamnă distribuirea de resurse în teritoriu, punerea de oameni în consiliile de administraţie ale companiilor de stat, şi vine cineva şi îţi opreşte aceste robinete şi îţi afectează aceste politici, clar e mare supărare. Asta, de fapt, a condus la demitere şi problema nu este cu Ilie Bolojan ca personalitate, ci cu Ilie Bolojan ca un om care a aprins lumina şi a vrut să reformeze statul”, a explicat oficialul guvernamental.

Cifrele din spatele acestor decizii politice dictează direcția economică a țării.

Dinamica internă și agenda de finanțare

Numai că decizia de a intra în opoziție a fost luată cu o majoritate covârșitoare în interiorul PNL, marcând o schimbare radicală de strategie.

„Ce vă pot spune este că am participat la şedinţa în care a fost adoptată rezoluţia PNL de a merge în opoziţie; a fost votată cu 50 de voturi din 54. Mi s-a părut că mai clar decât acel lucru nu există; până şi vocile care au fost împotrivă în timpul discuţiei n-au avut nimic la sfârşit de spus. Eu ceea ce cred este că există o unitate în Partidul Naţional Liberal, în spatele premierului Ilie Bolojan. Vom vedea şi sondaje publice, înţeleg că circulă pe surse o grămadă de sondaje, dar cred că vom vedea foarte clar că Ilie Bolojan poate a pierdut un guvern, dar a câştigat o ţară întreagă, o susţinere a multor oameni care altfel poate nu urmăreau politica de mult sau erau dezamăgiţi de clasa politică”, a precizat ministrul interimar.

În ceea ce privește propria sa poziționare politică și agenda economică viitoare, Dragoș Pîslaru a oferit detalii suplimentare despre direcția fondurilor publice.

„Am văzut multe discuţii pe această temă – şi eu am fost surprins – inclusiv pe holuri, dacă mă înscriu, nu mă înscriu, când mă înscriu; cu siguranţă vă voi comunica la momentul oportun. Ceea ce am afirmat este că îl susţin pe premierul Ilie Bolojan, pentru că eu cred că ceea ce se întâmplă acum este un val popular de susţinere pentru agenda de reforme care a fost mult timp amânată. Cred că în acest moment este foarte important să existe o coagulare, nu neapărat doctrinară, cât pentru ca în România să se facă lumină. Asta este agenda importantă: să vedem cum putem cheltui mai bine banul public, cum putem face reformele care să ne permită să tragem banii europeni, cum putem să împingem România către o agendă europeană corectă şi onestă şi nu să pretindem doar că facem acest lucru”, a conchis Pîslaru.

Următorul test major pentru stabilitatea administrativă și financiară a României va fi publicarea execuției bugetare pentru prima jumătate a anului de către Ministerul Finanțelor, document programat pentru finalul lunii iulie, care va arăta exact impactul instabilității asupra deficitului public.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
companii de stat dragos pislaru fonduri europene guvernul Romaniei Ilie Bolojan