Nota de plată pentru funcționarea aparatului de stat a atins un nivel greu de ignorat în anul 2024. Executivul a direcționat peste 163,5 miliarde de lei exclusiv către acoperirea cheltuielilor brute de personal aferente celor 1.255.381 de angajați din sectorul public. Vorbim despre prima analiză oficială postdecembristă care încearcă să pună cap la cap cifrele reale ale muncii la stat, oferind o imagine clară asupra efortului financiar pe care economia privată trebuie să îl susțină an de an.
Transparenta promisa si haosul din bazele de date
Dar intenția de a face lumină în hățișul administrativ s-a lovit rapid de realitatea din teren. Oficialii de la Palatul Victoria au publicat un document elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cursul anului 2025, utilizând datele din 2024. Declarația care însoțește acest demers este neobișnuit de directă: „Pentru prima dată în România, la nivelul Guvernului a fost realizată o radiografie de ansamblu a statului român: administrația locală, centrală și companiile de stat. Raportul privind analiza eficienței administrației publice centrale și locale a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cursul anului 2025, pe baza celor mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării, aferente anului 2024. Considerăm că publicarea acestor informații constituie o obligație față de cetățeni, independentă de orice configuraţie politică. Administraţia publică a funcţionat, în mod sistematic, fără transparenţă reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor şi date esenţiale despre dimensiunea și costul aparatului administrativ dispersate între instituţii, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului. Raportul de faţă este materializarea concretă a angajamentului de transparentizare a activităţii statului: o radiografie amplă, bazată pe date oficiale, pusă la dispoziţia fiecărui cetăţean”.
Cifrele vorbesc de la sine.
Iar lucrurile devin și mai complicate când analizăm calitatea informațiilor colectate din diversele ministere și agenții. Reprezentanții executivului admit frontal dificultatea demersului și erorile de sistem: „Deși există disponibilitate în furnizarea datelor și a situațiilor, acuratețea acestora nu este întotdeauna completă. Comparând aceleași variabile provenite din surse diferite, am constatat existența unor discrepanțe. Lipsa de uniformitate în înregistrarea acelorași informații în diferite baze de date instituționale este o problemă reală. Din această cauză, precum și din cauza absenței unor indicatori prestabiliți la momentul populării sau completării bazelor de date, urmărirea unor indicatori de performanță administrativă, general acceptați, devine extrem de dificilă sau anevoioasă”.
Unde se duc banii contribuabililor romani
Până la urmă, structura acestui aparat uriaș ne arată prioritățile și nevoile sistemului. Aproape 29% dintre posturile remunerate aparțin sectorului de Învățământ. Urmează zona de Apărare, Ordine publică și Siguranță națională, care absoarbe aproape 21% din personal, în timp ce 18 procente revin angajaților din Sănătate. Așa cum reiese din documentarea publicată recent de Economica, autorii folosesc în această evaluare conceptele de posturi remunerate și personal remunerat la stat ca sinonime perfecte, pentru a simplifica lectura datelor.
E drept că în acele 163,5 miliarde de lei nu intră doar salariile de bază. Sumele includ absolut toate sporurile, premiile și alte drepturi de natură salarială acordate conform legislației în vigoare. Această agregare masivă explică presiunea constantă pe bugetul consolidat al statului.
Discrepante majore intre sectoarele de activitate
V-ați întrebat vreodată cum se împarte efortul bugetar la nivel individual? Analiza stabilește o valoare a cheltuielii medii lunare brute per salariat (calculată strict prin raportarea bugetului total la numărul mediu de personal din fiecare domeniu). Acest indicator nu reflectă salariul real încasat pe card de angajați, ci oferă o imagine orientativă asupra costului per post ocupat, permițând comparații directe între sectoare.
Sectoarele Apărare și Sănătate înregistrează cele mai ridicate niveluri ale acestui indicator. Explicația guvernamentală se leagă de specificul posturilor, de exigențele privind nivelul de studii absolvite, gradul înalt de specializare și riscurile pe care și le asumă acești angajați. În categoria Apărare, ordine publică și siguranță națională sunt comasate cheltuielile instituțiilor din Apărare, Poliție, Jandarmerie, Poliție de frontieră, Situații de urgență, Administrația Națională a Penitenciarelor și Justiție.
Fenomenul contractelor multiple in sectorul public
Un alt indicator necesar urmărit în raport este ponderea cheltuielilor de personal din totalul bugetelor alocate fiecărui domeniu. Dincolo de cifrele brute, acest procent ne arată exact măsura în care bugetele sunt orientate către acoperirea salariilor în defavoarea altor categorii de cheltuieli, cum ar fi investițiile strategice sau simplele cheltuieli operaționale de funcționare a instituțiilor.
Numai că surprizele radiografiei nu se opresc la nivel macro. Documentul scoate la iveală o realitate statistică frapantă referitoare la cumulul de funcții în rândul bugetarilor.
Aproximativ 200.000 de angajați figurează în sistem cu cel puțin două contracte de muncă active. Dintre aceștia, peste jumătate au absolut toate contractele de muncă semnate exclusiv la stat.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaLululemon The Mat costă 118 dolari. Cum s-a comportat după o lună de yoga
Revista IoanaUruguay conduce topul țărilor pentru pensionarea în străinătate în 2026
News24Bugetul Rusiei pentru 2027 mută 900 de miliarde de ruble din domeniile civile către apărare
Dolce SportMarc Marquez se apropie la șapte puncte de liderul MotoGP după victoria în sprintul din Japonia
GetPonyAnvelopele de iarnă devin obligatorii în funcție de drum. Amenda ajunge la 4.325 de lei
BravonetAhmed și Andra au plecat la Roma după descalificarea din „Casa iubirii”. Cum și-au ascuns numerele
