Ministerul Energiei a autorizat și a efectuat plăți de 4,68 milioane de euro în perioada 12-19 iunie 2026 pentru 10 cereri de transfer aferente proiectelor finanțate prin PNRR, iar totalul plăților din 2026 a trecut de 107 milioane de euro. Pentru investitorii și contractorii din energie, semnalul relevant este dublu: fluxul de decontare continuă, dar portofoliul rămâne expus la ajustări după rezilierea unor contracte de 67,04 milioane de euro.

În practică, suma de 4,68 milioane de euro achitată în intervalul de șapte zile este mică raportat la cele aproximativ 141,78 milioane de euro aflate încă în procesare, echivalentul a circa 3,3% din acest stoc. Raportată la totalul plăților din 2026, de peste 107 milioane de euro, tranșa din 12-19 iunie reprezintă circa 4,4%, ceea ce indică un ritm de absorbție în continuare activ, dar insuficient pentru a reduce rapid backlog-ul administrativ.

Miza financiară nu este doar viteza de decontare, ci și stabilitatea pipeline-ului de proiecte. Rezilierea contractelor de 67,04 milioane de euro taie volum din investițiile programate și creează risc de recalibrare pentru beneficiarii care își construiesc cash-flow-ul pe rambursări PNRR. Iar într-un sector în care Europa tratează tot mai mult energia regenerabilă ca infrastructură de securitate energetică, nu doar ca obiectiv climatic, întârzierea sau anularea proiectelor afectează direct capacitatea de execuție a României.

Datele publicate nu precizează motivele care au dus la rezilierea contractelor de 67,04 milioane de euro și nici tipurile de proiecte pentru care s-au făcut cele 10 plăți din 12-19 iunie 2026. Nu a fost anunțat niciun calendar explicit pentru procesarea cererilor restante, ceea ce limitează vizibilitatea pentru companiile care așteaptă rambursări și pentru finanțatorii care urmăresc riscul de execuție.

Stocul de cereri rămase în procesare depășește de peste 30 de ori plățile din ultima săptămână

Cererile de transfer în curs de procesare au o valoare de aproximativ 141,78 milioane de euro. Din acest total, cererile depuse în 2025 însumează 80,99 milioane de euro, repartizate în 40 de dosare, iar cele depuse în 2026 ajung la aproximativ 60,79 milioane de euro, în 41 de dosare.

Acest raport contează în evaluarea lichidității din lanțul investițional. Cererile depuse în 2025 reprezintă aproape 57,1% din totalul aflat în procesare, față de circa 42,9% pentru cele depuse în 2026. Dar ponderea mai mare a dosarelor din 2026, 41 față de 40, sugerează o valoare medie mai redusă pe cerere în acest an. Pentru operatorii economici, asta poate însemna fie fragmentarea proiectelor, fie un portofoliu mai larg de investiții cu dimensiune individuală mai mică.

Potrivit Economica, valoarea pentru care se mai pot depune cereri de plată este de aproximativ 302 milioane euro. Acest plafon disponibil este de peste două ori mai mare decât stocul actual de cereri în procesare și de aproape 64,5 ori peste plățile efectuate în intervalul 12-19 iunie 2026, ceea ce arată că spațiul bugetar există, însă cheia rămâne conversia lui în proiecte eligibile și decontate la timp.

„Valoarea pentru care se mai pot depune cereri de plată este de aproximativ 302 milioane euro. Suma poate fi ajustată în funcție de dinamica implementării contractelor de finanțare ce pot suferi încetări, precum și de procesul de negociere al PNRR desfășurat în prezent de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) cu Comisia Europeană”, a transmis Ministerul Energiei.

Pentru piață, formularea despre ajustarea sumei disponibile are implicații directe. Numai că riscul nu vine doar din întârzieri operaționale, ci și din renegocierea mai largă a PNRR cu Comisia Europeană. Dacă negocierile modifică jaloane, alocări sau criterii de eligibilitate, companiile cu proiecte la limită de maturitate administrativă ar putea vedea amânări ale fluxurilor de numerar sau chiar ieșirea unor investiții din schema de finanțare.

Ce înseamnă pentru companii și investitori plafonul de 302 milioane de euro rămas disponibil

Pentru dezvoltatori, EPC-iști, furnizori de echipamente și bănci finanțatoare, cifra de 302 milioane de euro rămasă disponibilă nu este echivalentă cu bani siguri în cont. Ministerul Energiei avertizează explicit că suma poate fi modificată în funcție de încetarea unor contracte și de negocierile purtate de MIPE cu Comisia Europeană. Asta mută accentul de pe simpla eligibilitate pe viteza de execuție și pe robustețea documentației.

Și există un al doilea filtru de risc: backlog-ul actual. Atât timp cât aproximativ 141,78 milioane de euro sunt încă în procesare, orice beneficiar nou trebuie să își calibreze finanțarea-punte și calendarul de lucru cu prudență. Într-un mediu cu cost al capitalului ridicat, întârzierile de decontare pot eroda marjele și pot crește dependența de linii de credit pe termen scurt.

Ministerul Energiei susține că va accelera fluxul de lucru, fără a detalia însă ținte măsurabile de timp sau un termen-limită pentru reducerea stocului de dosare restante.

„Ministerul Energiei reafirmă angajamentul de a procesa cu celeritate cererile de plată și de a sprijini beneficiarii în implementarea proiectelor finanțate prin PNRR. Evoluția constantă a plăților efectuate și numărul ridicat al proiectelor aflate în implementare reflectă dinamica investițiilor din sectorul energetic și contribuie la accelerarea procesului de modernizare și tranziție energetică a României”, a arătat instituția.

Dar pentru evaluarea eficienței absorbției, indicatorul relevant nu este formularea despre „celeritate”, ci raportul dintre plăți și stocul de cereri, ritmul de soluționare a dosarelor vechi și frecvența rezilierilor. Fără aceste repere, investitorii pot constata că există alocare formală, dar vizibilitate limitată asupra momentului în care finanțarea se transformă în numerar și capacitate energetică instalată.

La acest moment, cele mai concrete repere rămân acestea: peste 107 milioane de euro plătiți în 2026, aproximativ 141,78 milioane de euro încă în procesare, 67,04 milioane de euro în contracte reziliate și un plafon de aproximativ 302 milioane de euro pentru care se mai pot depune cereri de plată, sumă pe care Ministerul Energiei spune că o poate ajusta în funcție de implementare și de negocierile PNRR purtate de MIPE cu Comisia Europeană.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Comisia Europeană ministerul energiei MIPE PNRR