Piața de fuziuni și achiziții din România a ajuns la 5,2 miliarde de euro în primul semestru din 2026, cu 89% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar numărul tranzacțiilor anunțate a urcat la 162, în creștere cu 30%. Pentru mediul de afaceri, semnalul relevant nu este doar volumul mai mare, ci apariția unui număr record de tranzacții mari într-un context intern cu contracție a PIB-ului, inflație ridicată și tensiuni politice.

162 de tranzacții anunțate în primele șase luni din 2026 înseamnă o piață mai activă decât în S1 2025, iar valoarea de 5,2 miliarde de euro arată o accelerare și mai puternică decât cea din volum. Diferența vine din vârful pieței: au fost 10 tranzacții de peste 100 de milioane de euro, față de una singură în primul semestru al anului trecut, șase în S1 2024, trei în S1 2020 și niciuna în S1 2015.

Pentru antreprenorii care analizează o vânzare, o atragere de capital sau o consolidare, asta schimbă parametrul de negociere. O piață cu mai multe tranzacții mari validează apetitul investitorilor pentru active locale care trec filtre mai dure de due diligence, inclusiv într-un mediu cu consum sub presiune și schimbări legislative și fiscale. Iar pentru investitori, creșterea numărului de ținte mari sugerează o bază mai largă de companii ajunse la dimensiunea la care pot susține evaluări semnificative.

Cele mai mari tranzacții anunțate de la începutul anului au fost toate de peste 500 de milioane de euro: achiziția Carrefour România de către frații Pavăl, tranzacție cu o valoare de peste 820 de milioane de euro, achiziția Grupului Evryo, inclusiv Distribuție Energie Oltenia SA, de către Premier Energy, într-o tranzacție cu o valoare comunicată de aproximativ 700 de milioane de euro, și achiziția Garanti BBVA România de către Raiffeisen Bank, cu o valoare de peste 590 de milioane de euro. Spre comparație, în primul semestru din 2025 a fost anunțată o singură tranzacție cu o valoare mai mare de 500 de milioane de euro, megadeal-ul cu Centrul Medical Unirea.

Structura pieței arată însă că ecartul dintre headline-urile mari și baza pieței rămâne considerabil. Tranzacțiile mici, sub 40 de milioane de euro, au reprezentat 84% din totalul celor anunțate, iar segmentul mediu, între 40 și 100 de milioane de euro, a inclus 16 tranzacții, adică 10% din total. Pentru consultanți, finanțatori și fonduri, acest profil înseamnă că pipeline-ul rămâne dominat de mandate mid-market și lower mid-market, chiar dacă valoarea agregată este trasă în sus de câteva active mari.

Sectoarele cheie: Retail, energie și servicii financiare, în creștere

Retailul a generat 964 de milioane de euro din valoarea totală a pieței în S1 2026, energia 919 milioane de euro, iar serviciile financiare 768 milioane de euro. Reordonarea aceasta contează pentru alocarea de capital: sectoarele care au concentrat cele mai mari sume sunt cele legate de consum, infrastructură energetică și intermediere financiară, nu activele imobiliare care au dominat alte cicluri.

Real estate-ul a produs 734 de milioane de euro în primul semestru din 2026 și a reprezentat 14% din valoarea totală a pieței. Comparația cu 2015 este relevantă: atunci depășea 40% din piață. Pentru investitori și pentru companiile care caută ieșiri, asta indică o mutare clară a centrului de greutate dinspre proprietăți spre business-uri operaționale, unde cumpărătorii urmăresc cash-flow, consolidare sectorială și platforme de creștere.

George Ureche (Partener Tranzacții PwC România) leagă această schimbare de maturizarea pieței locale și de apariția unor ținte mai mari.

„Deși numărul tranzacțiilor de peste 100 de milioane de euro pare unul redus, anul acesta piața locală a înregistrat în primul semestru cel mai mare număr de astfel de tranzacții din ultimii zece ani. Prin comparație, în primul semestru al anului trecut am avut doar o astfel de tranzacție, iar în primele șase luni din 2024 am avut șase astfel de tranzacții. În aceeași perioadă din 2020 au fost trei tranzacții de peste 100 de milioane de euro, iar în 2015 niciuna. Analizată în dinamică, pe perioade mari de timp, piața locală de tranzacții dovedește un trend ascendent al numărului tranzacțiilor de valori mari, ca semn al maturizării din perspectiva business-urilor care devin ținte de achiziție și a investitorilor care sunt interesați să acceseze piața locală.”

Datele analizate de Forbes arată și cine a pus capitalul. Investitorii strategici au generat 71% din valoarea totală a pieței și au anunțat 128 de tranzacții, cu 38% peste S1 2025. Valoarea medie a tranzacțiilor făcute de investitorii strategici a fost de 29 de milioane de euro, cu 33% sub media investitorilor financiari. Asta sugerează că jucătorii industriali au fost mai numeroși și mai activi pe consolidări punctuale, în timp ce investitorii financiari au intrat mai selectiv, dar pe tichete mai mari.

Și componenta financiară a accelerat puternic. Numărul tranzacțiilor realizate de investitorii financiari a urcat la 34 în S1 2026, cu 89% peste cele 18 din S1 2025, iar valoarea totală a acestora a ajuns la 1,5 miliarde de euro. Pentru fonduri și acționari, acesta este un semn că piața locală poate absorbi mai mult capital specializat chiar într-un an în care fundamentele macro nu ajută.

Capitalul românesc și cel european au dominat investițiile

Originea capitalului contează pentru evaluări, viteza execuției și perspectiva de consolidare regională. În primul semestru din 2026, capitalul european a finanțat 87% din valoarea totală a tranzacțiilor, ceea ce confirmă că România rămâne conectată în primul rând la fluxurile de investiții din Europa, nu la capital extra-regional.

Investitorii români au avut cea mai mare contribuție individuală, cu tranzacții în valoare de 1,5 miliarde de euro, adică 29% din totalul pieței. Din rândul investitorilor străini, cele mai importante contribuții au venit din Cipru, Austria și Polonia. Pentru companiile locale aflate în căutare de capital, această distribuție sugerează că un proces competitiv are șanse mai mari dacă este calibrat pentru cumpărători strategici și financiari europeni, dar și pentru capital românesc cu apetit de consolidare.

Marina Pavel (Director M&A PwC România) spune că ritmul pieței a rămas ridicat în pofida contextului macro și politic advers.

„În ciuda provocărilor pe care România le întâmpină la nivel macroeconomic și a tensiunilor de pe scena politică, piața de fuziuni și achiziții continuă să surprindă printr-o dinamică accelerată, atât în volum, cât și în valoare, recuperând semnificativ dinamica modestă de anul trecut. Acest lucru indică un interes rezilient al investitorilor pentru business-urile locale care reușesc să treacă probele unui consum sub presiune și ale unor schimbări legislative și fiscale semnificative, susținute de fundamentale solide, construite și testate în timp.”

În paralel, Bursa de Valori București a urcat cu aproape 40% în 2026, în timp ce comerțul cu amănuntul, fără autovehicule și motociclete, a înregistrat a zecea lună consecutivă de scădere anuală până în mai 2026. Combinația dintre piața bursieră în creștere și M&A-ul aflat la maximul ultimului deceniu pentru tranzacțiile mari indică același lucru pentru semestrul al doilea: capitalul continuă să caute active locale solide, chiar dacă economia reală rămâne sub presiune.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Carrefour România fuziuni și achiziții M&A România Premier Energy Raiffeisen Bank