Ministrul Investiţiilor Dragoş Pîslaru a adus vești prudente de la Bruxelles. Acesta a declarat joi că are un „optimism rezervat” în privința deciziei Comisiei Europene legată de pensiile speciale, un jalon cheie din PNRR. Miza totală a cererilor de plată 3 și 4, aflate acum în analiză, se ridică la circa 3 miliarde de euro.

„Optimism rezervat” la Bruxelles

Întrebat direct după ședința de Guvern dacă jalonul pentru pensiile speciale este considerat îndeplinit, ministrul a evitat un răspuns tranșant, arătând că negocierile continuă. „Am un optimism rezervat cu privire la plata pe care Comisia va decide să o facă pe acest jalon”, a recunoscut Pîslaru.

Iar acesta a detaliat și natura discuțiilor purtate cu oficialii europeni, subliniind că partea română și-a prezentat argumentele. „V-am spus că ultima declaraţie, şi repet exact terminologia, este că am agreat cu Comisia Europeană că se vor uita constructiv cu privire la argumentele pe care România le-a pus pe masă”, a adăugat el în briefingul de presă.

De ce întârzie decizia?

Dar de ce nu avem încă un verdict final, dacă discuțiile sunt constructive? Se pare că strategia Comisiei este să cupleze analiza celor mai recente două cereri de plată depuse de România.

Dragoș Pîslaru a explicat mecanismul. „Motivul este că, odată ce am depus şi cererea de plată 4, Comisia Europeană ar dori ca decizia de aprobare în Consiliu să fie pe ambele cereri, cumulat, şi atunci, practic, deşi pe cererea de plată 3 ei au o analiză preliminară pe care încă nu o fac încă publică, vor cumva să anunţe cum stă România şi pe cererea 3 şi pe cererea 4”, a menţionat oficialul.

Birocrația blochează cererea 4

Numai că, la cererea de plată 4, lucrurile nu-s chiar așa simple. Ministrul a lansat un avertisment clar către beneficiari și coordonatorii de reforme, arătând că implementarea unei investiții nu este suficientă fără documentele doveditoare corespunzătoare.

„Pe cererea de plată 4, şi asta este o lecţie foarte importantă pentru toţi beneficiarii care urmăresc această conferinţă de presă şi pentru coordinatorii de reformă şi investiţii, este că una e că îndeplineşti investiţia şi alta este că furnizezi documentele doveditoare”, a subliniat Pîslaru.

Acesta a descris un proces birocratic anevoios. „Şi aici a fost un schimb întreg de excel-uri şi de explicaţii pe care a trebuit să le oferim, pentru a structura dovezile cu privire la implementare, pe lucrurile pe care le-am făcut în cererea de plată 4. Şi acum suntem pe ultima sută de metri, după nu ştiu al câtelea schimb în care avem ultimele reglaje sau clarificări către Comisie”.

Dialogul tehnic este, așadar, în plină desfășurare, mai ales că oficialii europeni s-au întors la muncă (după sărbătorile de Paște). „Comisia Europeană este înapoi pe baricade, după sărbătorile de Paşte şi se lucrează cu ei pentru a finaliza partea tehnică”, a spus el.

Miza de 3 miliarde de euro

În final, miza financiară este uriașă pentru bugetul țării. Aprobarea ambelor cereri de plată ar aduce fonduri substanțiale în România, necesare pentru continuarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Apoi, cererile pe plată 3 şi 4 le vom vedea aprobate, discutând de o sumă, am mai spus în spaţiu public, de circa 3 miliarde de euro, pe care România sperăm să o vadă cât mai curând venită spre ţară”, a conchis ministrul Pîslaru.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
cerere de plata 4 Comisia Europeană dragos pislaru pensii speciale PNRR social