Plăți la 6-9 luni pentru fermieri deși legea impune un termen de 60 de zile

O lege europeană transpusă în legislația națională de peste un deceniu este sistematic ignorată în agricultura românească, unde fermierii ajung să aștepte și 9 luni pentru încasarea banilor. Deși Legea 72/2013 stabilește un termen maxim de plată de 60 de zile calendaristice între profesioniști, practica din teren arată o realitate complet diferită, care îi dezavantajează pe agricultori.

Lege există, dar nu se aplică

Actul normativ (care transpune Directiva europeană 2011/7/UE) a fost gândit tocmai pentru a combate întârzierile la plată și a proteja creditorii de clauze abuzive. Prevederile sunt limpezi. Termenul de plată nu poate depăși 60 de zile, iar orice clauză contractuală care stabilește un termen mai lung este considerată nulă.

Și totuși, în agricultură lucrurile stau complet diferit. De ce? O posibilă explicație este legată de specificul domeniului, numai că realitatea contrazice această justificare.

„De ce nu se aplică această lege în cadrul agriculturii? Da, putem să avem o justificare: termenul de plată este legat de ciclul de producție. Dar, de fapt, nu este plata la recoltare, este plata la valorificarea recoltei”, a explicat fondatorul AGXecutive, Florin Constantin, în cadrul emisiunii Agrostrategia.

În cazul în care plata întârzie, legea prevede clar că fermierul, în calitate de creditor, are dreptul la dobândă penalizatoare, calculată de la scadență până la achitarea integrală a sumei.

Contracte-capcană, greu de descifrat

Unul dintre principalele motive pentru care această situație se perpetuează ține de contractele pe care fermierii le semnează cu distribuitorii de inputuri. La prima vedere, ofertele par avantajoase, dar ascund clauze extrem de complexe și, nu de puține ori, păguboase. V-ați gândit vreodată câte pagini are un astfel de contract?

„Dacă aveți curiozitatea să citiți contractele de distribuție de inputuri. Eu sunt jurist la bază, n-am făcut doctoratul, dar cred că mi-ar trebui trei doctorate să înțeleg toate clauzele. Practic, fermierul, când semnează acel contract, intră fericit că a luat un discount mare și termen de plată lung”, a declarat fondatorul AGXecutive.

mecanismul creditului furnizor îi ține pe agricultori captivi.

O investiție esențială: avocatul

Ce e de făcut, până la urmă? Specialistul recomandă o soluție simplă, dar care poate preveni pierderi financiare majore: consultanța juridică profesionistă înainte de a semna orice document.

„Cel mai bun lucru, când achiziționezi orice: trece contractul ăla la un avocat. Foarte serios. Este, cred, una dintre cele mai bune investiții pe care un agricultor poate să le facă. O lectură juridică ar permite punerea în lumină a unor clauze care pot fi, după caz, mai nefavorabile sau chiar abuzive”, a recomandat specialistul.

O astfel de evaluare poate scoate la iveală clauzele nefavorabile și oferă fermierului posibilitatea de a le negocia sau contesta.

România, un caz singular în regiune

Dar poate cea mai frapantă parte a acestei probleme este unicitatea ei în regiune. România pare să fie o excepție negativă când vine vorba de aplicarea acestor reguli europene în sectorul agricol.

Iar comparația cu țările vecine este dureroasă. Chiar și Ucraina, o țară aflată în plin război, reușește să respecte termenul maxim de plată de 60 de zile, demonstrând că se poate și altfel.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportKimi Antonelli poate deveni cel mai tânăr campion mondial de Formula 1 la AustinGetPonyPorsche exclude versiunea electrică a viitorului supercar, invocând lipsa cereriiBravonetGeorgina Cates a murit în mai, la 51 de ani. Creatorul „2Point4 Children” a aflat abia acumLylaMedicina personalizată pornește de la recomandarea medicului. Ce condiții au testele oncologice decontateRevista IoanaBagaje gratuite și bani recuperați din 2027? Ce condiții să verifici înainte să rezervi un zborNews24Scumpirile, salariile mici și chiriile au scos oameni în stradă în patru țări europene