Prețul gazelor naturale la burse a crescut cu aproape 60%, un efect direct al conflictului din Orientul Mijlociu. Această scumpire neprevăzută, combinată cu liberalizarea pieței din România de la 1 aprilie, plasează țara într-o situație economică extrem de dificilă, avertizează specialiștii.
Economistul Adrian Mitroi a explicat, la Antena 3 CNN, că, spre deosebire de cotațiile petrolului, unde o creștere era anticipată, scumpirea gazelor a fost o surpriză pentru care nimeni nu s-a pregătit. Această situație complică și mai mult un moment în care populația nu poate susține prețuri ridicate, iar deficitul bugetar masiv împiedică statul să ofere compensări.
O suprapunere absolut nesănătoasă
Profesorul universitar a subliniat că șocul principal nu vine de la țiței, ci de la gaz, unde nu a existat o primă de risc inclusă în preț. „Deocamdată, eu nu văd să crească cursul, cel puțin al țițeiului, cu mult pentru peste asta pentru că deja era un premium de război acolo. Se știa de ceva timp, dar pe gaz n-am făcut acest premium. Și am fost într-o relaxare și ia uitați ce ne-a lovit gazul exact când nu avem noi nevoie acum, la 1 aprilie”, a spus Adrian Mitroi.
Surpriza majoră este legată de problemele din Qatar, care asigură 35% din gazul natural lichefiat la nivel mondial. „Grija mare vine de la gaz și nu ne-am dat seama oricât am încercat noi, a venit pe turnant această surpriză. Știți Qatarul, ce s-a întâmplat acolo cu portul și închiderea celui port. Acolo vorbim de 35% din gazul natural lichefiat care alimentează economia lumii și asta este marea surpriză pentru noi. La 1 aprilie, știți ce urmează da? Liberalizarea prețului. Este o suprapunere absolut nesănătoasă care ni se întâmplă acum. Probabil o să găsim soluție”, a adăugat economistul.
Cotațiile au ajuns la circa 60 de euro, un nivel considerat extrem de ridicat, într-un moment în care România are o creștere economică sub 1%. „Este pentru prima dată când se suprapun cele două crize, deși, dacă mă uit la petrol, să știți, a slăbit un pic țițeiul, dar gazul nu știu ce facem aici, pentru că de-abia găsisem soluția aceasta. Știți care? Azerbaidjan, Kazahstan și Qatar. Aici suntem complet descoperiți, pentru că vine acest fatidic 1 aprilie și noi suntem pe finețea unei creșteri economice sub 1%”, a mai punctat Mitroi.
Dilema statului: deficit uriaș sau facturi mai mari pentru populație?
Problema principală pentru România este ce se va întâmpla după 1 aprilie. Menținerea prețurilor plafonate ar adânci deficitul bugetar, în timp ce liberalizarea ar transfera costurile direct către populație.
„Dacă noi mai ținem și nu liberalizăm diferențialul acesta, care este semnificativ, înseamnă procente semnificative din deficit. Eu nu-mi dau seama de unde o să alimentăm acest diferențial neașteptat”, a explicat profesorul.
Alegerea este una dificilă, iar impactul va fi resimțit de cetățeni. „Mi-este teamă de liberalizarea impusă și nu știu ce soluții o să găsească, pentru că este următoarea lucru. Dacă țin mai departe prețurile în control, vă dați seama ce se cască deficitul. Toți banii aceia de investiții și tot ce au promis că vor face vor trebui mutați aici. Corect? Dacă nu vor face asta, cine va suporta? Populația, nu? Suntem eminamente o țară funcțională pe motorină și pe gaz.”
Cât ar trebui să crească prețul la pompă? „Vorbim de doi sau trei bani”
În privința prețului la combustibil, Adrian Mitroi susține că nu există motive pentru majorări mari pe termen scurt. El a explicat că doar 25% din prețul final reprezintă costul materiei prime, în timp ce circa 55% sunt taxe care ajung la stat. O creștere de 12% a țițeiului ar trebui să se reflecte într-o majorare de doar 2-3 bani la litru.
„Ar trebui să vorbim aici de doi sau de trei bani, ați înțeles, dar noi vorbim de 20 de bani, nu știu de unde este asta, probabil este emoție negativă. Eu cred că se va stabiliza într-un fel situația, dar mi-e teamă de o inflație lipicioasă și va veni încetul și nu ne va lăsa să creștem economic cum dorim”, a spus Mitroi. El a adăugat că economia nu are nevoie de prețuri atât de mari, care nu pot fi susținute de cerere.
„Nu văd o soluție”. Scenariul pe care nimeni nu l-a anticipat
Economistul recunoaște că actuala combinație de factori este una nouă și surprinzătoare, pe care modelele de prognoză nu au anticipat-o. Singura soluție pe termen scurt pare a fi o calmare a piețelor internaționale.
„Nu văd o soluție la momentul ăsta decât o calmare a piețelor. Dar vă spun cu o surprindere că oricât de multă inteligență artificială am folosit noi să ne pregătim să vă spunem scenarii, cea cu gazul și combinația și petrol și gaz n-a mai văzut-o până acum. Este ceva nou”, a concluzionat Adrian Mitroi. Situația este complicată și de un dolar depreciat și un euro apreciat, o conjunctură nefavorabilă pentru România.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetHoroscop 26 septembrie 2026. Fecioară și Balanță, feriți-vă de grabă în luarea deciziilor
LylaADHD a fost asociat cu șanse cu 48% mai mari de simptome digestive într-o analiză amplă
Revista IoanaSuplimentele pot afecta ficatul. Icterul și urina foarte închisă cer evaluare rapidă
News24Majorarea pensiilor din 2027 depinde de buget. Trei calcule pentru un venit de 2.025 de lei
Dolce SportAIK s-a retras din negocierile pentru Vlad Dragomir. Pafos ar fi cerut 4 milioane de euro
GetPonyDedeman are roboți de pornire și un redresor între 159,90 și 429 de lei. Aparatele au utilizări diferite
