Prețul petrolului a înregistrat fluctuații miercuri, pe fondul unui plan istoric al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) de a debloca rezerve strategice pentru a tempera piețele. Tensiunile din Orientul Mijlociu, unde Iranul amenință cu blocarea exporturilor, pun o presiune suplimentară asupra cotațiilor.
Miercuri, 11 martie 2026, prețul petrolului Brent a crescut cu 11 cenți, atingând 87,91 dolari pe baril, o majorare de 0,13%. În același timp, cotația West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 7 cenți, sau 0,08%, ajungând la 83,52 dolari pe baril, conform datelor citate de Mediafax. Aceste mișcări vin în contextul în care AIE analizează cea mai mare eliberare de petrol din rezervele strategice, o acțiune care ar depăși chiar și deblocarea a 182 de milioane de barili decisă în 2022, după începerea războiului din Ucraina.
Tensiuni maxime în Orientul Mijlociu
Situația din Orient rămâne un factor determinant pentru valoarea petrolului. Statele Unite au anunțat că loviturile aeriene lansate marți de SUA și Israel asupra Iranului au fost cele mai intense de la începutul conflictului. Simultan, forțele americane acționează pentru a elimina mine marine din Strâmtoarea Hormuz, un punct vital pentru tranzitul petrolier global.
Pe fondul acestor evoluții, președintele francez Emmanuel Macron a convocat o reuniune a liderilor G7 pentru a discuta despre creșterea prețurilor la energie. Într-o intervenție separată, Președintele american Donald Trump a cerut Israelului să nu mai lovească infrastructura petrolieră a Iranului, pentru a evita turbulențe și mai mari pe piețele energetice.
Iranul amenință cu blocarea Strâmtorii Hormuz
Reacția Teheranului la acțiunile militare nu a întârziat să apară. Deși anterior președintele Trump afirmase că războiul cu Iran se apropie de final, Garda Revoluționară Islamică a transmis un mesaj ferm. Oficialii iranieni au replicat, susținând că „Iranul va decide când se va termina războiul”.
Mai mult, Teheranul a amenințat direct aprovizionarea globală cu petrol. Garda Revoluționară a avertizat că, în cazul continuării ofensivei, „Iranul nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune”, o referire directă la posibila blocare a Strâmtorii Hormuz. Între timp, un locuitor al Teheranului a descris situația internă: „Mașinăria de represiune e încă prezentă. (…) Aș prefera ca bombele să vizeze bazele militare, nu depozitele noastre de petrol”.
Impact economic și reacții diplomatice
Pe plan diplomatic, premierul Slovaciei a declarat că el și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sunt de acord că tranzitul de petrol prin conducta Drujba ar trebui reluat. Criza a forțat deja una dintre cele mai mari rafinării de petrol din lume să își suspende operațiunile, iar națiunile G7 iau în considerare utilizarea stocurilor de urgență. Conform unei analize prezentate de ministrul Câciu, costul războiului este deja uriaș: peste 6.800 de miliarde de dolari s-au „evaporat” din piețele internaționale doar în ultima săptămână.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
