România a adăugat 3.426 MW de putere în primele nouă luni din 2026, dacă sunt însumate centralele noi, instalațiile prosumatorilor și cele de stocare din analiza publicată de Ziarul Financiar. Pentru gospodării, această cifră nu arată cât curent s-a produs și nu înseamnă că factura scade.

Din total, 1.930 MW reprezintă centrale solare, eoliene și pe gaz. Restul de 1.496 MW reprezintă creșterea puterii instalațiilor prosumatorilor și a celor de stocare, care au roluri diferite în sistem.

Ce s-a instalat și ce arată cifrele

La 1 ianuarie 2026, Transelectrica raporta 3.094 MW solari și 3.136 MW eolieni instalați. Comparate cu începutul anului, cifrele prezentate de Ziarul Financiar pentru începutul lui octombrie arată astfel:

  • Centralele solare mari au ajuns la 4.614 MW, după adăugarea a 1.520 MW.
  • Centralele eoliene au ajuns la 3.441 MW, după adăugarea a 305 MW.
  • Centralele pe gaz au primit 105 MW de putere nouă.

În aceeași perioadă, puterea centralelor pe cărbune a scăzut cu 385 MW, potrivit analizei. Aceasta indică un total de 20.730 MW pentru parcul de producție la începutul lui octombrie. Față de cei 19.368 MW raportați de Transelectrica la 1 ianuarie, diferența este de 1.362 MW, nu de 1.552 MW, cât indică analiza pentru creșterea netă. Cele două valori ale creșterii nu se împacă folosind aceeași cifră de pornire.

Puterea instalațiilor de stocare a urcat de la 494 MW la începutul anului, potrivit Transelectrica, la 1.162 MW la începutul lui octombrie, potrivit analizei, un plus de 668 MW. La 1 ianuarie, Transelectrica raporta separat și 913,68 MWh de energie care putea fi stocată. MW arată câtă putere poate livra o instalație la un moment dat; MWh arată cantitatea de energie.

Pentru prosumatori, adică gospodării și firme care își produc curentul, analiza indică 4.282 MW la începutul lui octombrie, cu 828 MW peste începutul anului. ANRE raportase deja 4.281,86 MW la 31 august, la 385.791 de prosumatori. Dintre aceștia, 151.040 aveau și instalații de stocare. Valoarea ANRE este pentru sfârșitul lui august, nu pentru începutul lui octombrie.

De ce puterea nouă nu reduce automat factura

O centrală solară sau eoliană nu produce la puterea maximă în fiecare oră. O baterie nu produce energie nouă: păstrează curent produs înainte și îl poate livra mai târziu. De aceea, cei 3.426 MW însumați nu pot fi transformați într-o cantitate de curent produsă în cele nouă luni.

Nici prețurile din piața angro nu arată o ieftinire continuă. Potrivit OPCOM, prețul mediu al energiei vândute pentru ziua următoare a fost de 790,41 lei/MWh în ianuarie 2026, 514,65 lei/MWh în aprilie și 1.265,96 lei/MWh în octombrie. Factura unei gospodării nu urmează direct acest preț: ea include și costul rețelei, taxe și prețul stabilit prin contractul cu furnizorul. Evoluția pieței nu poate fi pusă doar pe seama centralelor intrate în funcțiune.

Ce este estimat pentru 2027

ANRE avea în evidență pentru 2027 un grup de 23 de proiecte, cu contracte de racordare și 1.890 MW aprobați pentru evacuarea energiei în rețea, care îndeplineau condiții mai avansate de autorizare și racordare. Extrasul ANRE nu nominalizează proprietarii acestor proiecte, iar documentele consultate nu identifică nici titularii celor 1.520 MW solari, 305 MW eolieni, 105 MW pe gaz și 668 MW de stocare raportați pentru 2026. În evidența tuturor proiectelor raportate, estimarea era de 117 proiecte și 6.748 MW. Sunt puteri și termene estimate pentru proiecte, nu energie deja produsă și nici confirmarea că toate vor intra în funcțiune în 2027.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
energie electrică facturi la curent prețul energiei prosumatori stocare energie