România are cea mai mare primă de risc din regiune, aproximativ 150 de puncte de bază

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat marți că prima de risc a României este cea mai ridicată din regiune, menținând dobânzile la împrumuturi peste nivelurile din Ungaria, Polonia și Cehia.

Spre deosebire de primăvara anului 2025, când indicatorul ajunsese la aproape 300 de puncte de bază, în plină criză politică internă, nivelul actual este de aproximativ 150 de puncte de bază, conform datelor prezentate de guvernatorul BNR. Spre finalul anului 2025 și la începutul lui 2026, prima de risc coborâse la sub jumătate din vârf și se îndrepta spre 100 de puncte de bază.

Mesajul pentru piața de finanțare este clar: România plătește încă un premium de risc mai mare decât economiile comparabile din regiune. Acest premium se regăsește în randamentele cerute de investitori la obligațiunile de stat și se transmite apoi în costul finanțării pentru companii, în bugetele de investiții și în prețul creditării pentru populație.

Scăderea față de vârful din 2025 nu a schimbat poziția României în regiune

Indicatorul s-a corectat semnificativ față de episodul din primăvara anului 2025, când urcase aproape de 300 de puncte de bază, dar corecția nu a fost suficientă pentru a scoate România din poziția de piață cu cel mai mare risc perceput din zonă. Pentru costul de finanțare, aceasta este diferența importantă: reducerea de la vârf ajută, însă nu aduce țara la nivelul rivalilor regionali.

Pe piață, o primă de risc de circa 150 de puncte de bază înseamnă că investitorii cer în continuare un randament suplimentar pentru a finanța România. După cum relatează ZF.ro, comparația relevantă nu este doar cu propriul maxim din 2025, ci și cu Ungaria, Polonia și Cehia, unde percepția de risc rămâne mai favorabilă.

Presiunea apare într-un cadru macroeconomic deja tensionat. România intră în această fază cu o inflație anuală de 9,2% în iunie 2026, conform Eurostat, și cu o scădere drastică a investițiilor străine directe. Aceste două aspecte ridică pragul de rentabilitate cerut de investitori și fac capitalul mai selectiv.

Costul mai mare al riscului se vede mai întâi în datoria suverană

Pentru emisiunile de obligațiuni ale statului, menținerea celei mai ridicate prime de risc din regiune înseamnă randamente mai mari cerute de piață. Acest lucru afectează direct cheltuiala cu dobânzile din finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei ajunse la scadență. Efectul nu rămâne izolat la nivel suveran.

Companiile locale se finanțează într-o economie unde reperul de risc al statului este deja mai sus decât în țările vecine. Practic, această diferență ridică prețul capitalului, comprimă marjele proiectelor de investiții și mută în sus randamentul minim cerut pentru proiectele noi. Pentru populație, transmisia apare prin costuri de creditare mai ridicate într-un mediu în care benchmark-ul suveran rămâne scump.

Guvernatorul BNR a indicat, de asemenea, că ajustarea produsă spre finalul lui 2025 și începutul lui 2026 a coborât prima de risc la sub jumătate din maximul atins în criza politică internă. Următorul aspect de urmărit pentru piață rămâne dacă indicatorul își poate relua coborârea spre 100 de puncte de bază, nivel spre care se îndrepta la începutul lui 2026.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportManchester City câștigă cu 3-0 la Liverpool după verdictul financiar pe care îl contestăGetPonyBlocajele TollRo întârzie camioanele. Transportatorii avertizează că pot lipsi mărfuri din magazineBravonetArmina anunță nunta cu Marcel în noiembrie, după ieșirea din „Insula Iubirii”LylaMișcarea zilnică ar putea ajuta somnul mai mult decât exercițiile concentrate în weekendRevista IoanaCe înseamnă 3 august 2031 pentru călătoriile cu buletinul vechi și când ai nevoie de un act nouNews24Judecătoria Răcari permite judecarea acuzațiilor pentru Crevedia. Victimele cer 53.333.000 euro